Ziar de Cluj a demarat o suita de anchete in care a dezvaluit identitatea stabilor ales pe spranceana care au participat in anii ’90 si inceputul anilor 2000 la cel mai mare exercitiu de mita publica din Ardeal cand Gheorghe Funar a dat mii de metri patrati in concesiuni pe 99 de ani la preturi ridicole inspectorilor Curtii de Conturi, politistilor si sefilo ANAF care il protejau de probleme. Printre ei, s-au aciuat si oameni de afaceri controversati, cel mai probabil sponsori in campanii electorale.
Una dintre aceste persoane este Viorica Ilieș, o afacerista cu trecut incetosat care a beneficiat de peste 1.000 de mp înaintea tuturor, desigur, la un preț simbolic pentru 99 de ani.
Dar, înainte de a vorbi despre sumele de mizerie plătite de familia Ilieș pentru 1445 mp teren concesionat de la primărie, bani de pufuleți, să facem o scurtă introducere.
Căci soții Ilieș au făcut avere pe spinarea Statului Român încă din anii 90, ani în care au reușit să vândă calea ferată importată din Ucraina.
Dorin Ilieș, fost director al CUG, era membru în executivul ERS CUG SA, o societate desprinsă din fostul Combinat de Utilaj Greu și a vândut, printr-o firmă proprie, șina de cale ferată importata din Ucraina. A fost acuzat de gestiune frauduloasă și fals în acte. Însă, norocul le-a surâs (atât lui cât și soției, părtașă la afacere și acuzații) și au scăpat cu sentințe de achitare.
Așă că au lăsat fierul căii ferate și au intrat în afaceri cu calciul-magneziul medicamentelor. Dar, ca un făcut, prin anii 2005-2006, au început să le apară în dreptul numelor alte dosare. Firmele Vioricăi și a lui Dorin au fost date în judecată de unul dintre cei mai mari producători de medicamente din lume, „Hoffmann – LaRoche”.
Multinaționala cu sediul în Elveția a cerut în instanța restituirea unei datorii de două milioane RON (20 de miliarde de lei vechi).
Cei doi n-au mai fost atât de norocoși și au pierdut procesele – așa că a urmat o perioadă de executare silită.
„In 2002 am importat medicamente de la ei si le livram la spitale in cadrul unor licitatii publice. Ne-au dat discounturi care au totalizat 358.000 de franci elvetieni, bani pe care nu au mai vrut sa ii scada din facturi. La dosar sunt toate hartiile, dar judecatorul sindic parca refuza sa le ia in considerare. Oricum, casa nu pot sa o execute, pentru ca este ipotecata la o banca. Bine ca le-am deschis usile peste tot”, s-a plans patroana de la „Alsifcom”. (Sursa: Evenimentul Zilei)
Societățile comerciale în cauză au fost îngropate din pricina datoriilor, iar Dorin și băiatul său, Răzvan Adrian Ilieș, au reintrat pe piața afacerilor cu noi societăți comerciale.
„Intr-o situatie complicata se afla si SC „Alsifcom Intermed” SRL, care are datorii de 0,8 milioane de lei noi la bugetul de stat. Compania de medicamente a intrat in reorganizare judiciara. Patronul acestei firme este nimeni alta decat presedinta filialei municipale din Cluj-Napoca a Partidului Conservator, Viorica Ilies. Ea a fost candidata PUR la Primaria municipiului resedinta de judet. Faptul ca face parte dintr-un partid aflat la guvernare nu a ajutat-o prea mult pe Viorica Ilies sa scape de reorganizare.” (Sursa: Hotnews)
Între timp, soția lui Răzvan Ilieș (copilul) a ajuns jurist în Primăria Cluj-Napoca și lector la Facultatea de Business.
Asta în vreme ce Viorica (mămica) candida ca o nepătată, din partea Partidului Conservator, la funcția de primar al orașului Cluj-Napoca. Măcar dacă era aleasă, avea deja locuință de serviciu (sic!). Viorica Ilieș (PUR) a fost votată de 0,51% dintre clujeni.
Fostul candidat la Primăria Clujului a fost actor principal în scandalul cartelului dializei.
Prin Decizia Consiliului Concurentei nr.12 din data de 3 martie 2008 s-a stabilit încalcarea unor prevederi ale Legii Concurentei de catre SC Fresenius Medical care SRL, SC Alsifcom Intermed SRL si SC Opremi Medfarm SRL si a art.9 din lege de catre Ministerul Sanatatii Publice. Întelegerea a condus, potrivit Raportului Consiliului la eliminarea concurentei de pe piata nationala a dializoarelor. Fapta a fost considerata ca fiind foarte grava, iar firmele au fost sanctionate cu amenzi în sume de pâna la 10% din cifra de afaceri totala realizata de contravenienti în anul anterior sanctionarii. SC Alsifcom Intermed SRL a fost sanctionata cu 6% din cifra de afaceri realizate în 2006, adica 212.140 RON. (Sursa: Gazeta de Cluj)
În 2007, alături de italianul Roberto Broun, Dorin Ilieș a început o afacere de catering prin firma Triox SRL, business care a ajuns la o cifră de afaceri de ordinul milioanelor, cu 39 de angajați raportați în anul 2016.
Terenul de la Funar, sediu pentru afaceri
La o simplă privire asupra terenului de 1.445 mp concesionat de Viorica Ilieș de la municipalitate, observăm pe el două imobile. O casă simplă în partea din față a parcelei, iar în spate o vilă monstruos de mare, ascunsă de arborii de la strada principală. Pe adresa respectivă, familia Ilieș și-a trecut majoritatea societăților comerciale care sunt în prezent active.
Pentru cei aproape 1.500 de mp, redevența totală stabilită pentru un secol de uz a terenului a fost de 4.816 lei, Sau mai precis 0,31 de bani per metru pătrat de teren.
Din lista de concesiuni aflată în posesia Ziar de Cluj, rezultă nu doar că Viorica Ilieș a primit cea mai mare suprafață de teren din Cartierul Zorilor, ci și faptul că a beneficiat printre primii clujeni de acestă răsplată mascată ca ajutor social dat de Funar.
Daniel Morar a investigat frauda CUG. Dar pilele lui Ilies erau prea tari
Acuzatiile pentru fostii directori ai ERS-CUG erau clare: gestiune frauduloasa, inselaciune in dauna avutului public, abuz in serviciu, evaziune fiscala, neinregistrarea unor acte in contabilitate si folosirea bunurilor si a creditelor societatii in scop contrar intereselor acesteia
Dorin Ilies, fost director general, Caius Comsa, fost director comercial, si Gheorghe Badau, fost director economic, erau invinuiti de gestiune frauduloasa, inselaciune in dauna avutului public, abuz in serviciu, evaziune fiscala, neinregistrarea unor acte in contabilitate si folosirea bunurilor si a creditelor societatii in scop contrar intereselor acesteia. In 1997, la cererea FPS Cluj, un expert contabil a intocmit un raport detaliat referitor la afacerile derulate de ERS CUG. Politia Cluj nu a putut sa foloseasca expertiza, deoarece nu era oficiala in sensul stabilit de lege, iar Directia Finantelor Publice nu avea programat, pentru acel an, un control!
Nemaiputand astepta cativa ani cu finalizarea dosarului, Politia economica a apelat la un expert autorizat, care a intocmit un raport de peste 100 de pagini, si a pus sub sechestru bunurile celor trei. Potrivit sefului Serviciului de Cercetari Penale din IPJ Cluj, expertiza Politiei o confirma pe cea realizata la cererea FPS, actionarul majoritar al ERS-CUG Cluj. Una dintre persoanele cercetate, Caius Comsa, a declarat ca invinuitii au apelat, la randul lor, la propriul expert, deoarece intre primele rapoarte nu exista diferente mari, cu exceptia faptului ca cel al Politiei este dublu fata de cel al FPS.
Dosarul a ajuns la Parchetul Curtii de Apel Cluj si era instrumentat de procurorul Daniel Morar.
Din casieria ERS au fost scosi 24.000 de dolari, sub forma de avans spre decontare, justificati la contabilitate pe baza unor referate semnate de intreaga conducere. Banii au fost dati partenerilor ucraineni sub forma de comisioane confidentiale, dar nu exista documente care sa ateste ca partenerii au intrat in posesia banilor. Referitor la acest aspect, Caius Comsa ne-a declarat: „A venit ucraineanul, au solicitat comision confidential in dolari, am ramas surprinsi. Eu am facut o sesizare in AGA si s-a stabilit ca se practica asemenea comisioane. (…) Le-am dat plicul in mana, eu Ilies si Badau, s-a facut proces verbal, dar ei au refuzat sa semneze vreun act ca au primit banii”.
In noiembrie 1992, spune Politia economica, SNCFR a organizat o licitatie pentru gasirea unei firme de la care sa cumpere 40.000 tone de cale ferata. Castigatoare a fost firma Prodcom Decebal din Bucuresti, care, insa, nu avea produsul in stoc si nu incheiase vreun contract extern. Ca o ciudatenie, ERS nu a participat la licitatie, desi aproviziona SNCFR cu sina. Ulterior, Prodcom Decebal a semnat un contract de vanzare – cumparare cu ERS. Aceasta din urma a avut un comision intre 0,5 si 2 %, iar Prodcom Decebal avea un adaos intre 10 si 20 %, asta in conditiile in care clujenii aveau 750 de angajati, iar bucurestenii numai cinci. Conform documentelor aflate la dosarul de la Parchetul Curtii de Apel, in 1994 – 1995, in afacere au mai intrat doua societati: Alfa SRL si Iron & Steel SRL din Cluj, unde asociat era sotia lui Dorin Ilies.
Societatile aduceau sina din Ucraina, de la Combinatul Azovstal, si o livrau la Prodcom Decebal in detrimentul ERS, care ar fi oferit comisioane confidentiale pentru marirea volumului contractului. Anchetatorii au stabilit ca in 1993, Alfa ar fi beneficiat ilegal de 557 tone de sina care erau, de fapt, ale ERS, iar contravaloarea de 250.000 de dolari ar fi fost incasata de Alfa prin folosirea de catre Ilies a unor declaratii de import falsificate.