Nautilus este un alt fel de revistă științifică ce ofera o privire de ansamblu asupra științei, scriind despre un singur subiect lunar din mai multe perspective. Acum 3 zile, jurnalistul Brian Gallagher de la Nautilus a publicat un interviu excelent cu Akiko Iwasaki, profesor de imunologie și biolog în domeniul biologiei moleculare, celulare și de dezvoltare la Yale School of Medicine [Școala Medicală Yale], un cercetator ce nu a mai avut un weekend liber sau o pauză, de fapt, în ultimele săptămâni. Laboratorul ei a lucrat la foc continuu, aproape non-stop, pentru a se asigura că populația din jurul Yale, New Haven și Connecticut poate fi testată de COVID-19.
Dar nu despre nebunia din SUA vrem sa scriem azi, desi Iwasaki spune ca „nu avem suficiente kituri de la guvernul federal, nici măcar din partea statului.” Laboratorul ei poate testa sute de persoane odată – capacitatea nu reprezintă o problemă. Totul este unda roșie, necesitatea de a obține aprobările adecvate pentru testare. „Această inițiativă ar fi trebuit să fie coordonată de Centrele pentru Controlul Bolilor într-o manieră rapidă și uniformă”, afirmă aceasta. „Dar nu a fost așa. Este un coșmar absolut pentru toată lumea”.
Vrem sa va rugam sa cititi acest interviu cu un expert adevarat in imunologie si sa va rugam, de asemenea, sa il dati mai departe si altora sa il citeasca, ca o fi share pe Facebook sau pe Whatsapp. Din interviu, razbate o chestie ingrijoratoare, care trebuie sa ne puna pe ganduri: vara nu ne va scapa de Covid-19.
Rep.: Ce rol a avut iarna în răspândirea pandemiei?
Akiko Iwasaki: Iarna are în mod cert un rol pentru că știm, studiind mulți alți agenți patogeni respiratorii, că lunile de iarnă oferă cadrul ideal pentru transmiterea virusurilor prin aer. Dacă ne uităm la virusul gripal, vârful acestuia este atins iarna. Acest fapt se datorează parțial faptului că avem o umiditate redusă în interior în timpul iernii, iar aceasta este condiția ideală pentru ca virusul să supraviețuiască în aer. Un alt motiv este faptul că sistemul nostru de apărare împotriva virusurilor respiratorii scade în mediile cu umiditate redusă. Aceste aspecte contribuie de obicei la infecții și la transmiterea gripei și a altor virusuri respiratorii.
De ce ajută umiditatea redusă la răspândirea virusurilor?
Akiko Iwasaki: Atunci când tușim sau strănutăm expectorăm particule de virus prin aceste picături. Atunci când picăturile ajung în aer, iar acesta e foarte uscat, picăturile pierd din cantitatea de apă și devin desicate. Picăturile uscate plutesc și tind să persiste în aer mai multe ore. Dacă umiditatea ar fi ridicată, acest picături ar acumula vapori de apă din aer, și-ar mări volumul și ar cădea pe sol în loc să infecteze pe cineva. Umiditatea scăzută permite ca aceste particule devenite aerosoli să rămână în aer o perioadă mult mai lungă de timp deoarece nu rețin foarte bine apa.
Mai există și un alt factor al iernii cu un rol?
Akiko Iwasaki: Cel mai probabil lumina solară deoarece este importantă pentru metabolizarea vitaminei D. Iarna oamenii au tendința să stea mai mult în interior și nu beneficiază de suficientă vitamina D. Vitamina D are un rol binecunoscut de întărire a sistemului imunitar. Acesta este un alt factor al iernii care ar putea afecta capacitatea unei persoane de a se apăra de o infecție respiratorie.
Ne va salva vara?
Akiko Iwasaki: Nu, acest lucru nu înseamnă că vara va vindeca virusul. Transmiterea aerosolilor se va reduce, cel mai probabil, vara, dar transmiterea directă – ca și transmiterea prin intermediul celulelor pielii sau a hainelor – tot va avea loc.
Ce diferențiază acest virus de alte tipuri de coronavirus?
Akiko Iwasaki: În mod cert acest virus este mai virulent și mai letal. De obicei, nu se moare dintr-o simplă răceală, dar de acest virus, da. O altă diferență este, se pare, că nu avem un răspuns imunitar anterior la această versiune de coronavirus, deci nimeni nu are anticorpi, în vreme ce la o banală răceală mai mulți dintre noi am fost expuși de mai multe ori, avem anticorpi și răspuns din partea celulelor T, așadar o astfel de boală este mult mai ușoară. Acest virus are, de asemenea, și o perioadă de incubație foarte lungă. Puteți fi contagioși și să nu știți asta, deoarece nu prezentați niciun fel de simptome. Acest lucru face ca acest virus să fie extrem de contagios cu o capacitate de răspândire largă la oameni. Cel mai important lucru ar fi să încercăm să înțelegem ce tip de răspuns imunitar este cel care ne protejează. Încă nu știm măcar ce am dori de la un eventual vaccin. Nu știm ce tipuri de reacții ale anticorpilor oferă protecție și care ar declanșa o boală și mai severă. Același lucru este valabil și pentru reacțiile celulelor T și așa mai departe. Aceste cunoștințe sunt necesare pentru strategiile de tratament și vaccin.
Ce face ca virusul să fie inerent mortal?
Akiko Iwasaki: Există o mulțime de teorii. Nu înțelegem foarte bine. Există o anumită componentă imunitară la boală. Persoanele care fac o formă severă de boală COVID prezintă ceea ce se numește o furtună de citokine, practic un răspuns imunitar exacerbat care în sine este toxic pentru o persoană. Acesta este stimulat fără opreliști. Este posibil ca virusul în sine să nu provoace boala. Cu toții încercăm să identificăm de ce are loc această furtună. Este posibil ca sistemul imunitar să se atace chiar pe el. De exemplu, ar putea exista anticorpi care să se dezvolte într-o persoană și care în loc să blocheze replicarea virusului să accelereze activarea răspunsului imunitar. Iar asta ar putea provoca aceste cazuri severe ale bolii.
De ce provoacă virusurile tuse sau strănut?
Akiko Iwasaki: S-a publicat recent o lucrare interesantă asupra tuberculozei care arată că bacteriile provoacă de fapt un metabolit ce induce tusea. În mod cert, aceasta este o strategie bacteriană de transmitere de la o persoană la alta. Acum, dacă virusul aplică o strategie similară sau nu este neclar în acest moment. În principal, tusea sau strănutul reprezintă încercarea gazdei de a elimina virusul. Cred că se poate vorbi de faptul că încercăm să eliminăm virusul tușind, dar dacă virusul provoacă această reacție nu sunt sigura că există dovezi în acest sens.
Cum diferă noul coronavirus de alte virusuri care au fost printre noi de mult timp?
Akiko Iwasaki: Dacă studiem virusurile pandemice care apar pentru prima dată cu transmitere de la om la om, acestea tind să fie destul de virulente, cel puțin cele pe care le înțelegem, pe care le cunoaștem. Când o gripă pandemică sau acest COVID-19 apar pentru prima dată la om și încep să se transmită, tind să aibă o virulență destul de ridicată. Ceea ce se întâmplă este că virusul va fi selectat în final pentru capacitatea sa de a se replica și de a se transmite. Aceste caracteristici ar putea fi în conflict cu virulența deoarece dacă un virus ne îmbolnăvește, atunci nu vom ieși din casă, nu vom infecta alte persoane, așadar succesul virusului este oprit chiar aici. În ceea ce privește virusurile care circulă de mai mulți ani, cum ar fi rinovirusul, de obicei nu ne îmbolnăvim într-atât de rău încât să stăm în casă și să nu mai interacționăm deloc. Acest lucru face într-un fel ca aceste virusuri să aibă mai mult succes decât dacă un virus ne-ar ucide imediat. Există un echilibru în care virusul trebuie să acționeze ca să aibă succes. De-a lungul anilor, de obicei, un virus care circulă printre oameni tinde să aibă o virulență redusă, astfel încât oamenii să mai iasă și să infecteze și alte persoane. Nu sunt sigura că acest lucru este valabil și pentru acest virus.
Ar putea un conflict între virusuri să fie un lucru bun pentru noi?
Akiko Iwasaki: O prevalență a unui singur virus va împiedica prevalența unui alt virus pe o anumită populație. Acest aspect a fost bine studiat pe rinovirus și pe virusul gripal. Rinovirusul apare de obicei toamna, iar atunci când scade se observă o creștere a incidenței virusului gripal. Se crede că unul din motivele acestui conflict viral provine din faptul că răspunsurile imunitare, atunci când sunt generate împotriva unui singur virus, vor proteja încrucișat și față de alte virusuri. Acesta este răspunsul imunitar natural de care vorbeam. Răspunsul imunitar timpuriu care a avut loc în timpul infecției va produce acest semnal de alarmă împotriva tuturor virusurilor. Să spunem că dacă sunteți infectat acum cu rinovirus, este posibil să nu fiți atât de predispus la COVID-19 ca dacă nu ați fi fost infectat deloc. Acesta este conflictul pe care o persoană l-ar putea avea în interior. În mod cert acest virus este mai virulent, mai letal. Nu se moare dintr-o răceală obișnuită, dar acest virus ucide.
Teoretic, un posibil tratament ar fi ca o persoană să iasă ca să răcească?
Akiko Iwasaki: Acesta este un mod oarecum radical de protecție împotriva acestui virus, deoarece ar trebui să fim afectați de o răceală permanent pentru ca să funcționeze. Există probabil metode mai bune de a gestiona lucrul asta decât aceea de a ne lăsa afectați de o răceală.
Este acest coronavirus deosebit de priceput în a trece de barierele noastre de apărare antivirală?
Akiko Iwasaki: Nu este clar ce mecanisme de invazie are. Având în vedere că vasta majoritate a persoanelor infectate prezintă simptome foarte puține sau deloc, aș crede că virusul poate ocoli oarecum răspunsul imunitar, dar cum exact face asta nu știm. În general, toate virusurile au mecanisme de a bloca sistemul imunitar gazdă, în special aceste răspunsuri imunitare timpurii care au loc în celulele infectate. Fiecare virus pe care l-am studiat până acum țintește genele care blochează răspunsurile imunitare ce blochează abilitatea celulelor fie de a recunoaște infecția, fie de a alerta celelalte celule că există o infecție. Uneori blochează întregul proces imunitar. Nu aș fi surprinsa ca acest virus să fi găsit o metodă de a evita detectarea sa de către sistemul imunitar.
Puteți explica ce însemnă imunitatea naturală și cea adaptată și cum au legătură cu acest coronavirus?
Akiko Iwasaki: Răspunsul imunitar natural este prima linie de apărare pe care o avem împotriva virusurilor, iar acest lucru se întâmplă într-un interval de la câteva minute la ore sau zile de la instalarea infecției. Fiecare tip de celulă, fiecare celulă din corpul nostru este echipată pentru a genera anumite tipuri de răspunsuri imunitare împotriva agenților patogeni precum virusurile. Când o celulă este infectată, aceasta poate detecta prezența virusului folosind senzorii. Fiecare celulă are senzori care detectează prezența virusului. Când senzorii sunt declanșați se generează un semnal de alarmă. Semnalul de alarmă este cunoscut și sub numele de citokine sau interferoni. Când sunt generate aceste semnale de alarmă, celulele din jur le detectează prin intermediul receptorilor proprii și induc starea antivirală. Acest lucru se întâmplă ca răspuns la orice virus. Acesta este tipul de reacție de apărare naturală și este realizat de orice tip de celulă din corp. Reacția imunitară adaptată este realizată doar de un singur tip de celule, cunoscute sub numele de limfocite. Limfocitele sunt de mai multe tipuri. Există celule tip B sau celule T. Celulele B generează anticorpi specifici virusului. Anticorpii sunt esențiali în îndepărtarea și eliminarea în final a virusului. Celulele T devin celulele ucigașe și încep să ucidă celulele infectate. În acest fel este eliminată sursa virusului. Combinația dintre celulele T ucigașe și anticorpi este ceea ce în final elimină infecția virală, iar acesta este sistemul imunitar adaptat.
Cum se explică faptul că nou-născuții și copiii sunt mai rezistenți în fața COVID-19?
Akiko Iwasaki: Bănuiesc că răspunsul lor imunitar este de așa natură că nu ajunge la cea de-a doua fază despre care spuneam, în care are loc o furtună de citokine și o suprastimulare imunitară toxică. Este posibil ca cei mici să nu aibă acest tip de răspuns. Din nou, aceasta este o temă esențială pe care trebuie să o studiem. Nu știm răspunsul la această întrebare acum.
La începutul lunii martie mai multe persoane, ca de exemplu Elon Musk, au crezut că o stare de panică față de virus este o chestiune stupidă. Care era percepția dumneavoastră asupra pericolului pe care îl reprezenta noul coronavirus la începutul lunii martie?
Akiko Iwasaki: Nu am crezut că e stupid deloc. De fapt, nici măcar nu ne aflăm în perioada de vârf a virusului. Doar ne pregătim. Într-o săptămână sau cam așa vom vedea vârful ratei de deces. Nici măcar nu ne apropiem de final.
De ce unii purtători de virus nu se îmbolnăvesc?
Akiko Iwasaki: Acele persoane, în mod foarte interesant, sunt complet rezistente la boala COVID-19, dar sunt fabrici de virus. Cum exact devin aceste persoane, așa-numite „super-spreader” [purtător asimptomatic extrem de contagios], nu se știe. Aceste „super-spreader” sunt un fenomen binecunoscut în orice caz de boală infecțioasă. Biologia unei astfel de persoane este neclară. Este foarte posibil ca ele să nu genereze răspunsurile inflamatoare responsabile de îmbolnăvire, cum ar fi furtuna de citokine. Aceasta nu este o situație bună pentru populație pentru că aceste persoane sunt responsabile pentru epidemii, dar pentru cineva care este „super-spreader” nu cred că e prea rău. Nu sunt sigur ce rău ai putea suferi doar pentru că ești o fabrică virală. Mi-ar plăcea să cunosc astfel de persoane să le studiez. Este însă foarte dificil de identificat cine sunt „super-spreader”, așadar nu au fost studiate foarte bine.
Ce putem învăța de la super-spreaders?
Akiko Iwasaki: Acesta este un întreg domeniu de studiu numit toleranța la boală. Toleranța la boală înseamnă că în loc să se reducă încărcătura virală se încearcă prevenirea efectului toxic al infecției virale. Un „super-spreader” ar putea trece printr-o toleranță la boală. Ei sunt imuni la efectul infecției virale, probabil pentru că nu generează furtuna de citokine sau activarea, cum ar fi o suprastimulare a răspunsului imunitar. Aceasta este în mod cert o strategie care se încearcă a fi folosită pentru a trata cazurile severe de virus COVID.
Care este părerea dumneavoastră despre masca de protecție? Persoanele asimptomatice ar trebui să poarte mască activ?
Akiko Iwasaki: Am păreri contradictorii asupra acestui aspect deoarece trebuie să păstrăm măștile pentru cadrele medicale care au nevoie de ele cu adevărat. Dacă am avea o cantitate nelimitată de măști, atunci da, aș spune că fiecare ar trebui să poarte mască atunci când iese afară, dar din cauza deficitului, am ezitări în a recomanda asta. Se confecționează măști acasă, ceea ce nu e chiar perfect în prevenirea transmiterii, dar e mai bine decât nimic.
Credeți că sunteți norocoasa, în plină pandemie, că ați studiat deja infecțiile respiratorii virale?
Akiko Iwasaki: Uneori mă întreb dacă sunt norocoasa sau ghinionista. Dacă aș fi botanista, să zicem, poate aș citi o carte și aș scrie lucrări, aș face alte lucruri în loc de COVID-19. Pe de altă parte, mă aflu într-o poziție privilegiată pentru că sunt deja expert în domeniu și pot contribui la societate într-un mod în care alții nu o pot face.