Organizatorii Festivalului UNTOLD anunțau la finalul ediției 2019 că 1,3 milioane de lei vor fi investiți în reamenajarea Parcului Central, iar o altă grămadă de bani au rămas în buzunarele clujenilor. Despre faptul că Primăria Cluj-Napoca a renunțat să mai recupereze un prejudiciu de peste 6 MILIOANE de lei, se discută mai puțin. Cum ar veni, organizatorii și-au burdușit buzunarele cu cca 1.269.797,14 EURO, iar în schimb au ales să „investească” în Parcul Mare cca 1.3 milioane de LEI.
Socoteală cu apucături ardelenești
Este deja de notorietate informația că Primăria Cluj-Napoca, prin intermediul edilului Emil Boc, a sponsorizat la propriu, din bani publici, primele ediții ale festivalului Untold.
„Au fost acordate nelegal finanțări nerambursabile unor asociații și fundații, în condițiile în care acestea au desfășurat și realizat activități care au generat profit, fiind cauzat un prejudiciu bugetului Municipiului Cluj-Napoca, în sumă de 6.027.585 lei”, se arată într-un raport al Curții de Conturi din 2016.
De fapt, în anul 2015 au fost acordate finanțări nerambursabile unor asociații și fundații pentru activități care au generat profit, fiind cauzată o pagubă efectivă bugetului local în sumă de 5.650.165 lei, la care au fost calculate dobânzi penalizatoare în sumă de 377.420 lei.
Desfășurarea ulterioară a evenimentelor nu este lipsită de interes: UAT Municipiul Cluj-Napoca și primarul Municipiului Cluj-Napoca AU REFUZAT să mai recupereze PREJUDICIUL de PESTE 6 MILIOANE DE LEI.
Concret, dintr-un răspuns recent al Curții de Conturi a României, adresat în urma solicitării Organziației județene Cluj a Partidului Ecologist Român, aflăm că în baza Deciziei nr 17/2016 – emisă de către Camera de Conturi Cluj, în urma Auditului financiar asupra conturilor anuale de execuție ale UAT Municipiul Cluj-Napoca pe anul 2015 – Camera de Conturi Cluj „a dispus măsuri pentru valorificarea constatărilor cuprinse în Raportul de audit financiar. Printre aceste măsuri se regăsesc și cele privind stabilirea întinderii prejudiciului cauzat bugetului local referitor la acordarea și decontarea finanțărilor nerambursabile și recuperarea acestuia”, se precizează în actul citat.
În schimb, după cum notează aceeași instituție, printr-o cerere de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanții UAT Muncipiul Cluj-Napoca și primarul Municipiului Cluj-Napoca au solicitat instanței să dispună:
suspendarea executării Deciziei nr 17/2016 emisă de către Camera de Conturi Cluj
anularea respectivului act administrativ
Prin urmare, municipalitatea clujeană s-a spălat pe mâini, renunțând să mai recupereze prejudiciul semnalat ca atare în urma auditului efectuat de Curtea de Conturi.
Mai mult, în acest context Primăria Cluj-Napoca a căutat să contracteze servicii de consultanță juridică pentru a fi reprezentată în instanță, contra unei sume de 137.061 lei fără TVA.
Astfel, Primăria Cluj-Napoca publica un anunț prin care organiza achiziția publică pentru „atribuirea contractului de servicii juridice de consultanță, asistență și reprezentare în dosarele având ca obiect contestarea măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi a României în anii 2016 și 2017”.
După acest moment însemnat, cererea privind suspendarea executării măsurilor dispuse prin Decizia 17/2016 a fost respinsă de instanță ca neîntemeiat de către Tribunalul Cluj în mai 2017.
Ulterior însă, prin intermediul unei Sentințe Civile pronunțate în iunie 2019, Tribunalul Cluj a admis, în parte, cererea UAT Municipiul Cluj-Napoca și a primarului municipiului Cluj-Napoca, prin care anula parțial unele măsuri dispuse în Decizia 17/2016.
Hotărârea pronunțată de Tribunalul Cluj-Napoca nu este definitivă, părțile având posibilitatea exercitării căii de atac împotriva acesteia.
Prin urmare, în acest caz subzistă obligația UAT Municipiul Cluj-Napoca și a primarului Municipiului Cluj-Napoca de a duce la îndeplinire o serie de măsuri privind analiza rapoartelor financiare întocmite de beneficiarii finanțărilor nerambursabile și dispunerea măsurilor privind recuperarea prejudiciului.
Cu toate acestea, notabilă rămâne poziția primarului municipiului Cluj-Napoca și a Unității Administrativ Teritoariale Municipiul Cluj-Napoca de anulare a Deciziei 17/2016 și refuzul de a recupera prejudiciul de aproape 1.300.000 de EURO.
Sala Polivalentă. Alte nereguli, aceeași poveste
Potrivit Programului de activitate al Curții de Conturi a României pe anul 2017, Camera de Conturi Cluj a efectuat o acțiune de control și la Sala Polivalentă SA Cluj-Napoca, societate pe acțiuni de tip închis, ai cărei acționari sunt UAT Municipiul Cluj-Napoca și Regia Autonomă a Domeniului Public, prin care obiectivele de control stabilite au vizat modul de derulare a contractului încheiat cu societatea Untold SRL.
În urma verificărilor s-a constatat că Sala Polivalentă SA nu a realizat veniturile din încheierea spațiilor aflate în administrarea sa pentru organizarea diverselor evenimente și activități.
Astfel, printr-o decizie din 2018, Camera de Conturi Cluj a dispus inventarierea și verificarea contractelor de închiriere începând din anul 2014.
În urma Contractului de închiriere încheiat între Sala Polivalentă SA Cluj-Napoca și Untold SRL Cluj-Napoca, în 29 07 2016, trebuiau stabilite, facturate și incasate taxa pentru montare și demontare a parchetului, precum și stabilirea modului de calcul al chiriei. Ulterior, societatea a formulat o contestație care a fost repsinsă.
Prin urmare, merită reținut faptul că înainte de a „investi” bani în comunitatea clujeană, organizatorii Untold au prejudiciat municipiul cu cca 1.300.000 de EURO, bani la care Primăria Cluj-Napoca și primarul Municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc, au renunțat de bunăvoie, refuzând să recupereze prejudiciul și solicitând Tribunalului Cluj anularea Deciziei 17/2016 prin care Camera de Conturi Cluj semnala gravele abateri financiare operate de către administrația locală clujeană în demersul acesteia de a iniția un festival pentru public, dar care să reprezinte o surse de venit financiar doar pentru anumite cercuri de interese.