Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat la Digi 24 că România ar putea fi obligată să continue exploatarea de la Roșia Montană în procesul pe care compania Gabriel Resources l-a intentat statului român la tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID).
„Poate, totuși, avem și surpriza unei decizii nemonetare”, a spus Boloș, referindu-se la posibilitatea ca decizia tribunalului să nu prevadă despăgubiri, dar în același timp să oblige statul român să continue exploatarea.
Ministrul Finanțelor a recunoscut că ar „prefera” mai degrabă o astfel de decizie „nemonetară”, în locul uneia care să impună despăbugiri României. „E limpede că această decizie nemonetară – din punct de vedere al efortului bugetar – ar fi mai ușor de implementat. E posibil să se țină cont de faptul că această licență de exploatare a resursei noastre de aur e încă în vigoare”, a spus ministrul Boloș.
Într-un adevărat tur al televiziunilor de știri, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a vorbit, marți seară și la Realitatea Plus, despre despăgubirile record pe care statul român trebuie să le plătească în cazul exploatării aurului de la Roșia Montană. Ministrul a spus că ”dacă se va considera că există o persoană responsabilă, organele statului vor acționa”.
Cât despre soluția pe care statul ar putea să o aibă pentru a-și achita datoria, ministrul a spus că una dintre ele ar putea fi plata în rate. Boloș a mai spus că decizia de la Roșia Montană și valoarea despăgubirilor ”provoacă fiori oricărui ministru”.
”Decizia provoacă fiori oricărui ministru. Impactul asupra deficitului bugetar este unul direct. Ar fi total nedrept ca peste noapte din această decizie… Soluția poate fi și plata în rate, totul depinde de discuțiile care vor avea loc cu cei care sunt îndreptățiți la plata acestor despăgubiri (…) (Veți recupera vreodată banii?, n.red.) În astfel de situații organele statului își fac datoria. Și în situația asta dacă se va considera că există o persoană responsabilă, organele statului vor acționa”.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat în 19 februarie la Târgu Mureș că România ar urma să plătească ”vreo 6 miliarde de euro” în procesul intentat de firma Gabriel Resources pentru zăcămintele de aur de la Roșia Montană. Detalii, aici. G4Media a arătat în exclusivitate care a fost rolul guvernelor succesive de după anul 2000 în exproprierea companiei canadiene. Detalii, aici.
În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat timp de trei săptămâni față de exploatarea aurului de la Roșia Montană, despre care au susținut că ar fi distrus zona. În mai multe orașe din țară, inclusiv în București, dar și în străinătate, s-au organizat acțiuni de protest față de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta, care a fost trimis atunci la Parlament în vederea exploatării aurului la Roșia Montană.
În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.
Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.
În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat timp de trei săptămâni față de exploatarea aurului de la Roșia Montană, despre care au susținut că ar fi distrus zona. În mai multe orașe din țară, inclusiv în București, dar și în străinătate, s-au organizat acțiuni de protest față de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta, care a fost trimis atunci la Parlament în vederea exploatării aurului la Roșia Montană.
În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.
Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.