Placa de marmura de pe gara din Cluj-Napoca, desi a fost amplasata in urma peste 20 de ani, a creat un adevarat scandal in ultima saptamana in orasul de pe Somes. Societatea civila, in frunte cu viceprimarul Clujului, Anna Horvath, cere explicatii pentru faptul ca de pe placa lipsesc numele sefilor de statie din perioada 1870-1945.
“Cladirea garii din Cluj este o opera de arta ignorata de toti. Calatorii grabiti n-au timp s-o admire, cu semnele ei masonice, cu liniile ei armonioase. Fata de omologarea din orasul sudafrican Klerksdrop, inaugurate in 1897, a noastra e cu cinci ani mai recenta. Si e mai mare si mai frumoasa. Pe langa ea, cineva a avut inspiratia sa aduca o locomotive Malaxa, din seria 150.000. Ca reminder despre ce am fi putut fi ca natie, daca nu degeneram pana la situatia jalnica de azi. Insa langa biroul sefului de gara troneaza rusinea din fotografie”, scrie Horatiu Damian, pe Agerkult.
Postarea a reusit sa se faca rapid cunoscuta, iar oamenii sa se revolte. De pe placa ce ii aminteste pe fostii sefi de statie lipsesc o mare majoritate a lor, dintr-o perioada ce se intinde pe 75 de ani.
Gaura neagra a ignorantei
“Ca sa putem aprecia dimensiunea insultei, trebuie sa ne amintim ca orasul Cluj era o somnolent asezare nobiliara. Infiintarea garii a trezit burgul la viata. Dezvoltarea a sosit aici, ca in multe alte locuri, adusa pe roti de tren. Sa observam: intai a fost gara, de prin 1870-1871. Abia pe urma a venit Universitatea (stramoasa celei de azi; pe atunci purta numele imparatului austro-ungar Franz Josef).
Si, totusi, pe placa de marmura de la intrarea in gara, toti acesti ani plutesc in nebulos. Nu stim, nu cunoastem. Gara asta o fi functionat fara sefi. Toti faceau in ea ce le taia capul. Pentru mai bine din jumatate din existent ei, Gara Cluj a fost sat fara caini, daca e sa credem placa mincinoasa. Dintr-o lovitura, au fost eliminate toti cei care au condus caile ferate locale de la infiintare si pana in 1918, apoi intre 1940 si 1944. Ei erau unguri si germani”, mai scrie Horatiu Damian.
“1870 – 1945: 75 de ani „necunoscuti”?! Cer, cu mult respect si nadejde, ministrului clujean al Transporturilor, domnului Ioan Rus, sa ne demostreze, ca (parafrazez) „pana aici … analfabetismul, de aici … Clujul!„, a scris Anna Horvath pe pagina personala de Facebook in aceasta dimineata.
„N-au scapat de furia inculturii agresive nici sefii de gara dintre 1918 si 1940. Acestia erau romani. (…) Un pomelnic trebuie sa fie un act de cultura. El trebuie sa ignore subiectivismele, patimile, partinirile. Sine ira et studio spunea marele istoric Tacitus, acum aproape 2000 de ani. Aici e necesara obiectivitatea rece. Pentru ca ne punem problema si privind dintr-un alt unghi: oare cum s-ar simti comanditarul placii daca cei care ne vor urma vor trece, la ransul lor, in neant perioada 1945-2014?”, mai scrie Horatiu Damian.
Acesta spune ca necunoasterea nu era de neinvins, in primul rand, pentru ca marea arhiva a CFR de la Turnu Rosu poseda destule documente despre cei care au condus la Cluj in perioada interbelica. Apoi, caile ferate maghiare, MAV, ar fi putut completa eventualele pete albe. In plus, la Cluj exista istorici care, in termen de un an, puteau scrie o monografie completa a institutiei, cu lista nestirbita a conducatorilor ei.
“Ar fi fost un fapt de cultura in adevaratul sens al cuvantului. In stadiul actual, ceea ce ni se ofera este o mizerie nedemna. Mai mult, este un act de vandalism al unei cladiri monument istoric”, incheie Horatiu Damian.
Ziar de Cluj a incercat sa prezinte si pozitia celor ce se afla la conducerea Garii din Cluj, dar acestia fie nu stiu cand a fost amplasata placa de marmura, fie nu pot fi contactati.
Eusebiu Porteka, membru fondator al Trainsilvania Railway Club, spune ca placa dateaza din primii ani de dupa revolutie, iar numele celor care au urmat la conducere au fost ulterior completate.