Justitie

Un taximetrist din Florești a anulat în instanță amenda de 1.000 de lei primită în Cluj-Napoca. MOTIVARE

Un taximetrist din Florești, amendat cu 1.000 de lei de către Poliția locală pe motiv că ar fi practicat taximetria în Cluj-Napoca, a obținut anularea amenzii în instanță. Motivarea sentinței arată ce a greșit agentul constatator și în ce situație pot fi amendați taximetriștii care nu respectă limitele teritoriale ale autorizației de taximetrie.

Sentința civilă nr. 5752/2016 – Judecătoria Cluj-Napoca

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, la data de 07.03.2016,  petentul M.B.D a solicitat în contradictoriu cu intimata MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA- DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, anularea procesului verbal nr. …. din 29.02.2016 cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că a primit, fără nici un motiv, o amendă în sumă de 1000 de lei, având în vedere că, în starea de fapt, agentul constatator nu menționează faptul că ar fi săvârșit o contravenție.

Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu 20 lei taxă de timbru (f. 6) conform dispozițiilor art. 19 din OG 80/2013.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.

Astfel, intimata a arătat faptul că în sarcina petentului s-a reținut săvârșirea  faptei contravenționale prevăzute de art. 47 alin. 1 din HCL 109/2010, constatându-se faptul că la data de 29.02.2016, ora 0,35, pe domeniul public al mun. Cluj-Napoca…..pe strada………. la interecția cu Piezișei, autoturismul cu nr. de înamtriculare …., care circula în regim de taxi, condus de către M. B D, a fost depistat desfășurând activitatea de taximetrie cu autorizația nr. 83 din data de 15.12.2015 eliberată de către localitatea Florești.

În continuare, intimata susține că acei conducători auto care desfășoară activitatea de transport în regim de taxi pe raza municipiului Cluj-Napoca au obligația să practice activitatea de taximetrie numai în baza autorizației eliberată de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, obligație pe care petentul o cunoștea dar pe care a ingorat-o.

Potrivit intimatei, procesul verbal face dovadă deplină a situației de fapt reținute, întrucât împrejurările comiterii faptei contravenționale reprezintă constatări personale ale agentului constatator, până la proba contrară care incumbă petentului. Totodată, intimata a arătat că petentul nu a răsturnat prezumția de adevăr de care se  bucură procesul verbal de contravenție, întrucât nu a dovedit o stare de fapt contrată celei atestate de agentul constatator în actul contravenției.

În ceea ce privește cuantumul amenzii, intimata a precizat că acesta este stabilit la nivelul minim prevăzut de lege iar sancțiunea avertismentului nu este suficientă pentru a forma convingerea că petentul se va conforma conduitei precrise de lege.

În temeiul dispozițiilor art. 255 și 258 C.pr.civ., instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând materialul probator administrat, instanța reține:

În fapt, la data de 29.02.2016, petentul a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 500 de lei în baza dispozițiilor art. 47 alin. 1 rap. la art. 49 alin. 1 lit. c) din HCL 109/2010. Astfel, s-a reținut în procesul verbal faptul că la data de 29.02.2016, ora 00.35, pe domeniul public din Cluj-Napoca, pe str…., la interesecția cu Piezișei, autoturismul cu nr. de înamtriculare…….., care circula în regim de taxi, condus de către petentul M. B D, a fost depistat desfășurând activitatea de taximetrie cu autorizația nr. 83 din data de 15.12.2015 eliberată de către localitatea Florești.

În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța analizează legalitatea și temeinicia actului de sancționare.

Potrivit art. 47 alin. 1 din HCL 109/2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru pentru organizarea și executarea serviciului de transport public local în regim de taxi conducătorii auto care desfășoară activitatea de taximetrie au obligația de a practica această activitatea doar în baza autorizației emisă de Primăria municipiului Cluj-Napoca.

Totodatăm conform art. 17 al legii 38 din 2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de inchiriere „transportul in regim de taxi se poate executa numai la solicitarea clientului si pe orice traseu deschis circulatiei publice” iar potrivit art. 18 al aceluiași act normativ transportatorul autorizat poate executa transportul in regim de taxi ocazional, între localitatea de autorizare si alte localități, numai la cererea expresă a clientului, cu acordul taximetristului, având obligația revenirii în localitatea de autorizare dupa executarea cursei. Mai mult, art. 20 alin. 7 din lege stabilește faptul că se interzice taxiurilor să efectueze transport public de persoane în regim de taxi sau să staționeze în vederea efectuării în mod permanent a unor astfel de transporturi în interiorul unei localități, alta decât localitatea de autorizare.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale incidente în materie.

Astfel, din interpretarea logico-gramaticală a prevederilor art. 16 si art. 17 din OG nr.2/2001 menționat anterior rezultă cerința ca agentul constatator să realizeze o descriere în concret a contravenției, cu specificarea acțiunii sau inacțiunii autorului și a tuturor circumstanțelor de natură a imprima faptei caracter contravențional. Cerința este imperativă, întrucât rațiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o și justețea sancțiunii aplicate. Prezentarea generală, lipsită de conținut, a faptei echivalează cu lipsa acesteia și atrage nulitatea procesului-verbal, în condițiile art. 17 din O.G. nr. 2/ 2001.

Analizând conținutul procesului verbal de contravenție, instanța reține că din descrierea sumară a faptei nu rezultă elemente suficiente pentru a se putea reține în sarcina petentului săvârșirea faptei imputate, actul de constatare reținând faptul că petentul a fost depistat „desfășurând activitatea de taximetrie”. Agentul constatator nu a precizat în concret activitatea desfășurată de petent, mai precis dacă se afla oprit și cu indicatorul „liber” activat (conform art. 23 din legea 38/2003), dacă transporta clienți sau dacă preluase clienți din localitatea Cluj-Napoca.

Astfel, dispozițiile art. 17 și 18 din legea 38/2003 conferă dreptul transportatorului autorizat de a executa transportul in regim de taxi ocazional, între localitatea de autorizare si alte localități, numai la cererea expresă a clientului și cu acceptul conducătorului autoturismului, cu obligația pentru acesta din urmă de a se înapoia în localitate menționată în autorizație după efectuarea cursei.

Având în vedere această dispoziție legală, instanța reține că fapta imputată petentului poate constitui  contravenție doar în situația în care acesta preluase clienți de pe raza Municipiului Cluj-Napoca sau se afla staționat, cu indicatorul „liber” activitat, în așteptarea unor potențiali clienți iar nu și în cazul în care acesta transporta clienți din localitatea Florești în localitatea Cluj-Napoca sau efectuase acest transport și urma să se întoarcă în localitatea de bază ori nu avea activat indicatorul „liber”.

În lipsa indicării precise a împrejurărilor în care petentul a fost depistat, instanța apreciază că agentul constatator nu a oferit o descriere suficientă a faptei contravenționale, afirmațiile petentului potrivit căruia acesta efectuase un trasport la solicitarea unor clienți, pe ruta Florești-Cluj-Napoca și, la momentul sancționării, se afla pe drumul de întoarcere, reprezentând o justificare plauzibilă a prezenței sale în localitate și care nu este în nici un fel contrazisă de mențiunile agentului constatator.

Pe cale de consecință instanța nu poate verifica, în mod efectiv și eficient, temeinicia aspectelor reținute în procesul verbal și apreciază că orice dubiu profită celui acuzat de săvârșirea faptei contravenționale ( potrivit principiului in dubio pro reo ).

Față de aceste considerente, instanța va admite plângerea contravențională și va anula procesul-verbal  nr. ……….. din 29.02.2016 întocmit de către intimată și va exonera petentul de plata amenzii contravenționale de 500 de lei, consemneaza Clujust.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *