Două personaje controversate: Ionuț Țene și Corneliu Zelea Codreanu. Cum altfel ar putea să rămână în memoria istoriografiei românești un slujbaj al Primăriei Cluj-Napoca, dacă nu și-ar lega numele (și funcția deopotrivă) de un personaj legendar, precum figura Căpitanului cu vederi extremiste? În contextul în care cercetarea academică, prin intermediul studiilor de doctorat, este marcată de profunde suspiciuni (dovedite) de plagiat, Ionuț Țene nu se dezminte și, în calitate de Șef al Biroului Învățământ cultură culte sport și societate din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, aduce în prim-plan ”teza de doctorat inedită”, semnată de către Corneliu Zelinski Codreanu. În sfârșit, cultura românească pare să aibă parte de o teză de doctorat ”originală”.
Nedumerirea este însă alta:
de unde până unde are, un slujbaș al Primăriei Cluj-Napoca, preocupări atât de…”extremiste”, să spunem, în An Centenar?
Și nu ar fi oare mai potrivit ca o asemenea temă de cercetare – teza de doctorat al lui Zelea Codreanu – să fie apanajul doctoranzilor și cercetătorilor afiliați universităților din țară?
Ori, un asemenea subiect, nu reprezintă decât o mănușă aruncată minorităților etnice din Cluj ori, bunăoară, unui László Tőkés.
Mai mult decât atât: cum pot fi înțelese preocupările șefului Biroului de Cultură, Ionuț Țene, în raport cu Legea nr. 217/2015? Să fie acestea curiozități culturale în stare pură?
Iată ce nota recent Ionuț Țene:
”În urmă cu câteva săptămâni mi-a căzut în mână, total întâmplător, o carte care cuprinde teza de doctorat a lui CZ Codreanu, fostul conducător al Mișcării Legionare din perioada interbelică. Cartea a văzut lumina tiparului anul acesta la Brașov într-o formulă samizdat ca și cărțile din vremea URSS, fără numele unei edituri sau isbn. Publicarea tezei de doctorat a unui controversat și cunoscut lider politic interbelic încă naște temeri la 28 de ani de la revoluție. Să fie de vină Legea nr. 217/2015 pentru o astfel de apariție în semi-ilegalitate? Eu știu că România este o democrație și integrată într-o federație liberă de state suverane UE, nu într-o pastișă a URSS, deci un astfel de demers istoriografic făcut profesionist, cu note critice putea să fie asumat public și științific.
Trebuie să recunosc că am fost interesat de subiect pentru că auzisem de teza de doctorat în ”economie politică” a lui CZ Codreanu, dar niciodată nu s-a publicat până în prezent, nici măcar în scurta guvernare legionară din 1940. Despre CZ Codreanu istoriografia comunistă și cea oficializantă a scris destul de simplist, ca despre un terorist politic, cu o mână pe pistol și cu alta pe cruce, deși studiul istoriei m-a învățat că o abordare cu acribie a subiectului poate fi mai științifică și mai apropiată de cunoașterea obiectivă a fenomenului interbelic, care a a fost unul de masă și nu trebuie clasat ca la ora de marxism-leninism, pentru ca să înțelegem adevărul sau combustia motorului istoric românesc. Istoria nu e o formulă matematică și nicio interpretare ideologizantă nu ajută să înțelegem trecutul nostrum”, susține Ionuț Țene.
sursa foto: rfi.ro
Ei bine, dincolo de ”istoriografia comunistă și cea oficializantă” care au ”scris destul de simplist” despre Corneliu Zelea Codreanu, între timp, de bine de rău, s-a mai scris câte oareșce, iar ultimele lucrări care s-au apropiat de acest subiect (atât de drag lui Ionuț Țene) sunt semnate de Tatiana Niculescu (”Mistica rugăciunii și a revolverului. Viața lui Corneliu Zelea Codreanu”) și de Oliver Jens Schmitt (”Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și căderea „Căpitanului“ sau ”România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie”).
”La o sută de ani de la 1918 ar trebui sărbătoriți acei oameni care, după 1989, în ciuda statului, dincolo de acest stat, dar apoi şi în importante instituţii ale acestui stat, nu s-au angajat pe drumul naţionalismului izolaţionist și al specificității româneşti, ci pe drumul unei normalităţi europene”, subliniază cercetătorul și scriitorul austriac, Oliver Schmitt.
Exact aceasta este ideea pe care nu reușește să o înțeleagă Ionuț Țene, mai ales în calitate de slujbaș public.
Ce zice legea?
Păi, bunăoară, ”pentru prevenirea și combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvârșirea de infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”, Legea nr 217/2015 ”reglementează interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”.
Mai departe e și mai clar:
Articolul 2:
e) prin holocaust pe teritoriul României se înțelege persecuția sistematică și anihilarea evreilor și a rromilor, sprijinită de autoritățile și instituțiile statului român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944;
f) prin Mișcarea Legionară se înțelege o organizație fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de «Legiunea Arhanghelului Mihail», «Garda de Fier» și «Partidul Totul pentru Țară».
Mai mult:
Articolul 5:
”Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.”
Și:
Articolul 6:
”(1) Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a genocidului, a crimelor contra umanității și a crimelor de război, astfel cum sunt definite în dreptul internațional, în Statutul Curții Penale Internaționale și în Carta Tribunalului Militar Internațional înființat prin Acordul de la Londra, la data de 8 august 1945, și recunoscute ca atare printr-o hotărâre definitivă a Curții Penale Internaționale, a Tribunalului Militar Internațional înființat prin Acordul de la Londra, la data de 8 august 1945, a Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, a Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda sau a oricărui altui tribunal penal internațional înființat prin instrumente internaționale relevante și a căror competență este recunoscută de statul român, ori a efectelor acestora se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Ca situația să fie transparentă în totalitate, facem următoarea precizare:
”cu acribie”, asupra acestui subiect, se pot apleca cercetătorii avizați.
Iar aceasta tocmai pentru faptul că implicarea României în atrocitățile specifice nazismului și mișcărilor extremiste nu au fost nici asumate, nici înțelese de români pe deplin.
Iar șeful Biroului Învățământ și Cultură din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, Ionuț Țene, nu ar fi la prima abatere de acest fel.
Am solicitat reprezentanților Primăriei Cluj-Napoca un punct de vedere în privința poziției publice asumate de către funcționarul public, Ionuț Țene.
Din păcate, reprezentanții municipalității urmează să studieze această speță și deocamdată nu se pot pronunța. Ca de obicei.
Din păcate, aceștia nu s-au pronunțat nici pe marginea plângerii depuse de către activistul clujean Szakáts István, împotriva lui Ionuț Țene, care, contrar prevederilor Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, își exprimă simpatiile legionare și rusofile:
Legea nr.161/2003, Art.98, (2) spune: „Funcţionarilor publici le este interzis să exprime sau să apere în mod public poziţiile unui partid politic.” Să nu uităm că la începutul anului 2016, la un congres al Partidului România Unită (PRU) Ionuţ Ţene a afirmat: „Pot spune, în sfârşit, după 20 de ani, se creează un partid şi o forţă politică autentic românească. Un partid care reprezintă interesele românilor şi numai ale românilor, Partidul România Unită. (…) Partidul România Unită este viitorul României, nu altcineva, nu altceva şi nu alt partid. (…) Trebuie să facem o Românie frumoasă, strălucitoare ca soarele, pentru asta toţi trebuie să luptăm”.
medalion cu mesaj legionar: ”Să faci Căpitane o țară ca soarele sfânt de pe cer” 1938
Fiind depusă o plângere împotriva lui, primăria a convocat comisia de disciplină în cazul Ionuţ Ţene, dar a fost audiat doar petentul, István Szakáts.
Nici până în prezent, Primăria Cluj-Napoca nu a luat măsuri împotriva propriilor slujbași cu vederi extremiste și nu s-a dezis de asemenea practici care afectează buna conviețuire dintre comunitățile din Cluj-Napoca.
1 Comentariu