Patru inculpați din dosarul „Mită la ISCTR Cluj” au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu și luare de mită, doar că, printre ei, nu se regăsește și Bogdan Durlea, chiar șeful Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR).
În noul dosar vor fi judecați ORHA IOAN, ȚEPELE CRISTIN VIOREL, BAICU SORIN GELU și ZEHAN FLORIN MIHAI, toți patru fiind inspectori de trafic rutier în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) Cluj.
Alături de ei a fost trimis în judecată și POPOVICI FLORIN MĂDĂLIN, viceprimar al comunei Sârbi, județul Bihor, pentru comiterea infracțiunilor de dare de mită și complicitate la dare de mită.
Infracțiunile reținute în sarcina celor patru inspectori de trafic rutier ar fost comise în legătură cu „protecția” asigurată mai multor societăți comerciale cu obiect de activitate în domeniul transportului de mărfuri prin aceea că le-ar fi furnizat administratorilor acestora informații nedestinate publicității referitoare la controalele pe care aceștia urmau să le desfășoare și nu ar fi luat măsurile legale de sancționare cu privire la încălcările legii pe care le-ar fi constatat (depășirea masei maxime autorizate de transport, lipsa licenței de transport etc.) În plus, în lunile august 2021 și noiembrie 2022, pentru „serviciile” amintite mai sus, suspectul Țepele Cristin Viorel ar fi primit de la un om de afaceri și de la inculpatul Popovici Florin Mădălin, care ar fi administrat în fapt o societate comercială cu obiect de activitate în domeniul transportului de mărfuri, materiale de construcții în valoare de 2.856 lei și echivalentul în lei a sumei de 5.000 euro.
Bogdan DURLEA, șeful ISCTR Cluj, reținut în octombrie 2023, fiind acuzat de patru infracțiuni nu a fost trimis în judecată alături de ceilalți inculpați. Unde a dispărut?
În octombrie 2023 ISCTR Cluj era zguduită după o serie de percheziții ale procurorilor DNA, iar șeful instituției, Bogdan Durlea a fost reținut pentru fapte de corupție.
Acesta a fost acuza de comiterea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,
– folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată.
În mod surprinzător, în noiembrie 2023, DNA Cluj a solicitat înlocuirea măsurii preventive. Dintr-o dată Durlea putea fi lăsat în libertate, nemaireprezentând un pericol pentru societate. Asta în ciuda poziției pe care a avut-o și a relațiilor pe care și le-a făcut. DNA a înregistrat cererea prin care cerea înlocuirea măsurii preventive în 24 noiembrie. De atunci, Ziar de Cluj a încercat fără succes să obțină încheirea din acel dosar pentru a vedea care au fost argumentele celor de la DNA când a fost solicitată înlocuirea măsurii preventive.
Citește și:
Patru luni mai târziu respectiva încheire încă nu ne-a fost pusă la dispoziție, iar inculpatul Bogdan Durlea „a dispărut” din dosar. Mai întâi este eliberat și cercetat sub control judiciar, pentru ca ulterior, când are loc trimiterea în judecată a inculpaților, acesta să fie „omis”. Deocamdată nu există niciun alt dosar care să îl vizeze pe Durlea, doar dacă nu i se acordă un statut special și urmează să fie trimis în judecată într-un dosar separat. Oricum, excluderea lui Durlea este surprinzătoare, având în vedere că toți inculpații sunt parte ai aceluiași dosar de corupție.
Poate dacă Tribunalul Cluj va da curs solicitării de a ne transmite încheierea penală din dosarul lui Bogdan Durlea, și vom vedea cum a motivat DNA Cluj decizia prin care a solicitat schimbarea măsurii preventive, vom putea găsi și o explicație pentru care fostul șef al ISCTR nu a fost trimis în judecată alături de foștii săi subalterni.