Clujeanul Nicolae Sugar il acuza printr-o plangere adresata Consiliului Superior al Magistraturii pe procurorul responsabil de cazul in care este cercetat de sechestru si exercitarea functiei cu rea credinta. Acesta arata in plangerea mentionata ca procurorul Mugurel Pamfil de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba l-a tinut sechestrat in birou, i-a luat telefonul mobil si i-a efectuat o perchezitie corporala, precum si a masinii acestuia. Sugar solicita CSM sa il traga la raspundere pe procuror si sa il sanctioneze disciplinar, conform legii.
In speta, Sugar este cercetat pentru detinerea unor artefacte “rezultate din braconaj arheologic si tranzactionarea lor”. Practic, in perchezitia din februarie 2014 anchetatorii au gasit la locuinta acestuia din Cluj-Napoca 26 de monede grecesti, un detector de metale si alte bunuri. Apoi, dupa aproape doi ani, in luna decembrie a anului 2015, a fost chemat la audieri, la Alba. La o noua sesiune de audieri, barbatul s-a prezentat cu doi avocati, dar ulterior a renuntat la serviciile lor din lipsa de bani, iar la cea de-a treia audiere s-a prezentat tot singur.
“M-am prezentat de unul singur in fata procurorului de caz, in data de 29.01.2016 care m-a tinut /sechestrat practic in biroul dansului de la ora 13 30 pana la ora 19 00, fiind extrem de revoltat de faptul ca m-am prezentat fara avocat, nu am dorit sa dau declaratii. Vazand practic ca nu doresc sa mai dau declaratii, intrucat beneficiez de dreptul la tacere, domnul procuror a iesit timp de 1 ora si 30 de minute din birou, timp in care am fost tinut intr-un alt birou alaturi de doi politisti, mi-a fost luat telefonul (sa nu mai discut cu avocatii), nu am putut sa parasesc incaperea, spunandu-mi–se sa astept!!! Dupa acest interval, in semn evident de razbunare, procurorul de caz mi-a comunicat faptul ca va lua fata de subsemnatul masura controlului judiciar si ca s-a pus in miscare actiunea penala fata de subsemnatul. Nu am dorit semnarea acestei Ordonante, moment in care s-a procedat la perchezitia corporala a subsemnatului si a autoturismului, ridicandu-mi–se telefonul mobil, in acest sens exista Proces verbal de perchezitie corporala din data de 29.01.2016. Desi mi s-a numit un aparator din oficiu, pe nume Mihailescu Razvan, din cadrul Baroului Alba, tin sa mentionez ca acesta nu a fost prezent pe perioada efectuarii perchezitiei corporale si nici a autoturismului, ci a venit doar la sfarsit si a semnat actele”, a relatat Sugar in plangerea catre CSM.
Clujeanul arata ca procurorul a motivat instituirea controlului judiciar prin banuiala ca s-ar ocupa in continuare de infractiuni, avand in vedere ca a calatorit frecvent in Anglia.
“Am rezidenta in Anglia, unde am o familie legal constituita, 2 copii minori si urmez studii de masterat/doctorat la Universitatea Exeter. Practic acesta este motivul pentru care ma deplasez in aceasta tara si nu comiterea de fapte de natura penala. Practic aceasta masura a controlului judiciar a fost luata prin prisma unor banuieli cu totul nelegitime facute de domnul procuror si in conditii de nervozitate. Consider ca limbajul folosit fata de subsemnatul si fata de cei doi avocati care fusesera angajati pentru studierea dosarului de urmarire penala reprezinta o atitudine nedemna in timpul exercitarii atributiilor de serviciu. Pe de alta parte exercitarea functiei cu rea credinta rezulta din modalitatea in care domnul procuror a inteles sa ia o masura preventiva, dupa trecerea unui interval de 1 an si 10 luni de zile din momentul efectuarii perchezitiei domiciliare, ocazie cu care a identificat bunurile despre care face vorbire in acuzatie; a procedat la efectuarea perchezitiei corporale a subsemnatului la data de 29.01.2016 ridicandu-mi telefonul mobil, iar cu toate ca i-am relatat si cunostea faptul ca am rezidenta pe teritoriul Angliei a instituit aceasta masura, interzicandu-mi sa parasesc municipiul Cluj Napoca”, mai arata Nicolae Sugar in plangerea adresata CSM.
Barbatul solicita CSM sanctionarea procurorului in temeiul articolului 100 din legea 303/2004 care prevede sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate in functie de gravitatea faptelor de la avertisment pana la excluderea din magistratura.