Consiliul Național de Soluționare a Contestatiilor a anulat licitatia organizata de catre Consiliul Judetean Cluj pentru extinderea Tetarom I, arata blogul Novacescu.ro.
Decizia vine in urma contestatiei depuse de asocierea de firme condusa de ACI care, asa cum a recunoscut si directorul firmei, Dorin Aschilean, a preluat cea mai mare parte din argumentatie din materialul de investigatie publicat de jurnalistul Liviu Alexa, directorul Ziar de Cluj, in 21 martie 2013.
Pe scurt, ACI Cluj a atacat rezultatul licitatiei la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, pentru ca Grup 4 Instalatii s-a asociat cu Regia Autonoma de Drumuri Judetene, care este o regie a Consiliului Judetean Cluj, fiind la mijloc un conflict de interese, asa cum arata in Ziar de Cluj jurnalistul Liviu Alexa.
Mai mult, din Consiliul de Administratie al Regiei face parte si Calin Marcel Gabudean, acesta avand calitatea de administrator, cel care este sotul consilierului judetean Adina Ratiu.
Decizia ACI Cluj de a contesta atribuirea contractului pentru Tetarom I a fost una surprinzatoare. Nu se intampla frecvent ca un grup de firme pe care il credeai consolidat si care face parte dintr-un anturaj economic comun, cu asociati in aceleasi firme, sa se faulteze intre ele.
ACI Cluj ii are drept administratori pe Ioan Aschilean, Horia Ciorcila, Gicu Gansca, Dorel Goia si Dorin Aschilean.
Grup 4 Instalatii ii are drept administratori pe Ioan Aschilean, Gicu Gansca si Marilena Rusnac.
Sursele Ziar de Cluj arata, insa, ca Gicu Gansca are datorii pe grupul de firme de 16 milioane de euro, executabile sau in stare critica, pe care vroia sa le temporizeze prin castigarea acestui contract, Tetarom I, care ar fi dovedit solvabilitatea companiei in fata bancii sau executorului. Se pare ca Gansca si-a pierdut credibilitatea in piata atat in fata furnizorilor, cat si in fata bancilor. Agresivitatea cu care a reactionat ACI ne face sa credem ca Gansca este persona non-grata si in ceea ce priveste aceasta companie, relatiile sale cu actionarii fiind tot mai reci.
Iata si articolul scris de jurnalistul Liviu Alexa in 21 martie 2013:
Una dintre cele mai importante licitatii organizate in acest an de catre Consiliul Judetean Cluj – extinderea Tetarom I – a fost adjudecata acum cateva zile de un grup de firme ce s-au asociat pentru acest demers. Nici nu s-a uscat cerneala pe decizia comisiei de evaluare a licitatiei ca au inceput deja sa apara informatii ce ne arata ca licitatia are toate sansele sa fie anulata din cauza unui motiv foarte solid: asocierea castigatoare contine numele Regiei Autonome a Drumurilor Judetene Cluj, regie care functioneaza sub autoritatea Consiliului Judetean Cluj, adica chiar organizatorul licitatiei.
Si mai important este faptul ca acest conflict de interese este bine identificat de catre lege: nu ai voie sa fii si autoritate contractanta, si factor implicat in procesul de evaluare al candidaturilor si sa ai si autoritate asupra unei regii autonome ce tocmai castiga licitatia pe fonduri europene!
Cum ar veni: “Hai sa pretindem ca facem o licitatie transparenta si sa castige asocierea unde suntem si noi implicati!”
Bani multi, decizie surprinzatoare
Comisia de evaluare a licitatiei pentru extinderea Tetarom I a decis saptamana trecuta cine se va ocupa de lucrarile avand ca obiect “Edificare Cladiri, Extindere si Modernizare Infrastructura”, finantat prin Programul Operational Regional, Axa prioritara 1 „Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere”.
In urma deliberarilor, s-a decis ca oferta castigatoare este cea depusa de Asocierea S.C. Trustul de Instalatii Montaj şi Constructii S.A. – S.C. Grup 4 Instalatii S.A. – S.C. Electroconstructia Elco Cluj S.A. – Regia Autonoma a Drumurilor Judetene Cluj, cu o propunere financiara de 37.374.750 lei fara TVA, din care pentru Obiectul 1 – Deviere LEA 110 kV: 2.076.741,98 lei fara TVA.
Decizia comisiei de evaluare a surprins pe toata lumea cu atat mai mult cu cat din asociere face parte tocmai o regie care functioneaza in prezent sub autoritatea Consiliului Judetean Cluj. Este vorba de Regia Autonoma a Drumurilor Judetene, al carui Consiliu de Administratie (si anume persoanele imputernicite) este numit prin Hotarare a Consiliului Judetean.
Prima buba: el, membru al CA al RADJ, ea consilier judetean
In sectiunea a 8-a a Ordonantei de Urgenta nr. 34 din 2006, la articolul 69 se specifica foarte clar ca “nu au dreptul sa fie implicati in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor” urmatoarele persoane:
– persoane care detin parti sociale, parti de interes, actiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanti/candidati ori persoane care fac parte din consiliul de administratie/organul de conducere sau de supervizare al unuia dintre ofertanti/candidati
Prima coliziune cu legea in ceea ce priveste aceasta licitatie o gasim exact pe acest punct din articolul 69, caci in Consiliul de Administratie al RADJ figureaza ca membru Gabudean Calin Marcel, nascut la 9 mai 1981, casatorit cu Ratiu Adina, 28 de ani, membru PDL si consilier judetean.
Dovada ca cei doi, desi poarta nume de familie diferite, sunt casatoriti ne este furnizata de un video simpatic de la nunta celor doi:
Mai mult, pe Sistemul electronic de achizitii publice (SEAP), in cadrul anuntului de licitatie facut de autoritatea contractanta – Consiliul Judetean Cluj – pe lista persoanelor ce nu trebuie sa fie in conflict de interese figureaza si numele doamnei consilier Adina Ratiu.
Ziar de Cluj va face o sesizare oficiala catre organele competente sa decida legalitatea acestei atribuiri, chiar si in privinta acestui conflict de interese, mai ales ca, in sustinerea demersului nostru jurnalistic, facem referire concreta la urmatorul punct din lege care spune ca interzicerea implicarii in procesul de evaluare si verificare a ofertelor se extinde si la:
– persoane despre care se constata ca pot avea un interes de natura sa le afecteze impartialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor
– sot/sotie, ruda sau afin, pana la gradul 4 inclusiv, persoane care fac parte din cosniliul de administratie sau de supervizare al unuia dintre ofertanti/candidati.
Legea spune foarte clar ca sunt atinse de conflictul de interese si “persoane care in exercitarea functiei pe care o detin la nivelul autoritatii contractante se afla in situatia existentei unui conflict de interese astfel cum acesta este reglementat de Legea 161/2003 in ceea ce priveste asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.
Daca nu i-ati identificat pe familia Calin Gabudean, membru CA al RADJ, si Adina Ratiu, consilier judetean, ales pe listele PDL, poate o sa va ajute urmatorul paragraf din lege:
“Persoanele cu functie de decizie sunt: conducatorul autoritatii contractante, membrii organelor decizionale ale autoritatii contractante ce au legatura cu procedura de atribuire”.
Cine au fost membrii comisiei care au “evaluat”
Cretu Alexandru – sef serviciu Lucrari si Achizitii Publice
Iliescu Stefan – sef serviciu Juridic
Gogonea Rodica – consilier in Serviciu Dezvoltare Locala si Regionala
Sandru Adina Olivia – consilier Serviciu Dezvoltare Locala
Matei Petru – consilier la Serviciu Lucrari si Achizitii Publice
Ciortea Teofil – Consilier la Serviciu Achizitii
Muresan Anda Mihaela – Sef Serviciu Autorizari Disciplina In Constructii
Negrea Aurelia – consilier sevriciu Financiar Contabil;
Cadar Ionut – inginer de la compartimentu tehnic al SC Tetarom SA
Ce zice Comisia Europeana despre conflictul de interese
Conform Ordinului pentru aprobarea Ghidului privind principalele riscuri identificate in domeniul achizitiilor publice si recomandarile Comisiei Europene ce trebuie urmate de autoritatile de management si organismele intermediare in procesul de verificare a procedruilor de achizitii publice, “notiunea de Conflict de Interese trebuie interpretata intr-o maniera cat mai larga – “conflict intre indatoririle profesionale si interesele private ale unui functionar public (sau a unei persoane care actioneaza in contul unei autoritati publice) care pot fi percepute de natura a afecta executarea impartiala si obiectiva a indatoririlor”.
In aceasta interpretare, chiar si interesele de natura nepatrimoniala pot afecta conduita unei persoane.
Avem si un precedent juridic pe disputa conflict real – conflict aparent
Este vorba de Decizia nr. 2692/10.11/2011 a Curtii de Apel Bucuresti care face o distinctie intre conflictele reale si cele aparente, mentionand ca acestea din urma pot fi la fel de daunatoare pentru ca submineaza increderea publicului in integritatea institutiei in cauza sia functionarilor ei. Curtea atrage atentia asupra faptului ca un risc de conflict de interese poate fi suficient pentru a exclude o oferta.
In aceeasi decizie se face referire la Cartea Verde privind modernizarea politicii UE in domeniul achizitiilor publice care la sectiunea 5.1 – Prevenirea conflictelor de interese – arata:
Notiunea de conflict de interese caracterizeaza o situatie in care anumite persoane implicate in deciziile de atribuire a contractelor au obligatii profesionale sau personale concurente sau interese personale sau financiare care le impiedica sa isi indeplineasca atributiile in mod correct si impartial sau in care o persoana are capacitatea de a influenta procesul decizional al autoritatii contractante pentru a-i proteja propriile interese. Acest conflict de interese nu inseamna neaparat coruptie, dar poate duce la acte de coruptie. Identificarea si rezolvarea conflictelor de interese este o etapa esentiala in lupta impotriva fraudelor.
Ce spun specialistii consultati
Unul dintre cei mai buni specialisti pe fonduri europene din Cluj-Napoca a declarat pentru Ziar de Cluj sub anonimat:
“In aceasta situatie, chiar daca nu exista un conflict de interese real la nivelul persoanelor fizice, exista un conflict de interese aparent dat fiind faptul ca ofertantul se afla in subordinea autoritatii contractante si ca, asa cum observam, Consiliul de Administratie al ofertantului este numit prin hotararea autoritatii contractante. In conformitate cu legislatia si cu practica in domeniul achizitiilor publice si a finantarilor europene, in situatia in care se constata un conflict de interese in atribuirea unui contract, contractul devine nul si se aplica prevederile OUG 66/2011 pentru constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau fondurilor publice nationale, Autoritatea Contractanta pierzand finantarea obtinuta pentru realizarea investitiei!”, a declarat specialistul consultat.
Gansca este peste tot
Urmarind ofertele depuse pentru lucrarile de extindere a parcului industrial TETAROM I putem sa observam ca doua dintre ofertele de mai jos, adica nr. 2 si nr. 3, contin asocieri de firme care se leaga pe dovezi concrete de participatii si detineri de parti sociale de numele unui mare lider clujean in piata de constructii: omul de afaceri Gicu Agenor Gansca.
1. Asocierea S.C. IMOB LUX CONSTRUCT S.R.L Bragadiru – COVECO COOP SPA Sucursala Bucureşti – S.C. CONSINIT S.R.L. Zalău – S.C. PROIECT CONSULT S.R.L. Zalău, cu o ofertă de 46.344.179, 76 lei fără TVA, din care pentru Obiectul 1 – Devierea LEA 110kV 2.491.697, 50 lei fără TVA;
2. Asocierea S.C. TRUSTUL DE INSTALAŢII MONTAJ ŞI CONSTRUCŢII S.A. Cluj – S.C. GRUP 4 INSTALAŢII S.A. Cluj – S.C. ELECTROCONSTRUCŢIA ELCO CLUJ S.A. – REGIA AUTONOMĂ A DRUMURILOR JUDEŢENE CLUJ, cu o ofertă de 37.374.750 lei fără TVA, din care pentru Obiectul 1 – Devierea LEA 110kV 2.076.741,98 lei fără TVA;
3. Asocierea S.C. ACI CLUJ S.A. , S.C. ELECTROMONTAJ S.A. Bucureşti , S.C. NORD CONFOREST S.A. Gilău, cu o ofertă de 42.137.080,68 lei fără TVA, din care pentru Obiectul 1 – Devierea LEA 110kV 3.014.907,83 lei fără TVA;
4. S.C. TEHNODOMUS S.A. Arad, cu o ofertă de 45.960.800,20 lei fără TVA, din care pentru Obiectul 1 – Devierea LEA 110kV 2.682.322,82 lei fără TVA;
5. Asocierea S.C. VALVE INTERNATIONAL S.A. Brăila & S.C. pentru Obiectul 1 – Devierea LEA 110kV ANTREPRIZA CONSTRUCŢII MONTAJ NR. 4 Bucureşti S.A. & S.C. DONDI PROJECT CONSTRUCŢII S.R.L. Bucureşti & S.C. INDUSTRIE BAU S.R.L. Ditrau, cu o ofertă de 41.332.902,49 lei fără TVA, din care pentru Obiectul 1 – Devierea LEA 110kV 3.325.006,61 lei fără TVA;
6. Asocierea S.C. NAPOCA S.A. Cluj – S.C. ENERGOBIT S.A. Cluj – S.C. ELM ELECTROMONTAJ CLUJ S.A., cu o ofertă de 47.229.264,39 lei fără TVA, din care pentru Obiectul 1 – Devierea LEA 110kV 3.090.491,55 lei fără TVA;
7. Asocierea S.C. STRABAG S.R.L. Bucureşti – ANTREPRIZA DE REPARAŢII ŞI LUCRĂRI ARL CLUJ S.A., cu o ofertă de 45.311.563,31 lei fără TVA, din care pentru Obiectul 1 – Devierea LEA 110kV 2.939.648,69 lei fără TVA.
Harta intereselor economice ale lui Gansca
Ziar de Cluj va prezinta o harta a intereselor economice pe care omul de afaceri Gicu Agenor Gansca le are in mai multe societati comerciale. Veti observa ca multe dintre ele participa in felurite combinatii la licitatiile din intreaga tara. Nimic ilegal, doar constatam asta.
Platon, declaratie plata
Contactat telefonic, Calin Platon, seful RADJ Cluj, ne-a precizat cu amabilitate ca nu este jurist si nu poate oferi un punct de vedere sustinut juridic, dar ca nu considera ca e vorba de vreun conflict de interese cu atat mai mult cu cat regia autonoma pe care o conduce isi produce singura veniturile si nu primeste finantare, desi patrimoniul RADJ este detinut in integralitatea lui de CJ. Cum s-ar spune, domnul Platon habar nu avea ce vorbeste.