Fie că locuiești în Mărăști, fie că stai în pretențiosul cartier Gheorgheni sau în cartierul primarului, Zorilor, din toate cele patru zări Clujul este pătruns de mirosul pestilențial de la groapa de deșeuri din Pata Rât. Întâmplător, exact cu un an în urmă – în 23 Octombrie 2019 – Emil Boc inaugura prima platformă subterană de deșeuri cu acces pe bază de cartelă, desigur, o premieră națională ce a ajuns un proiect eșuat.
În octombrie 2019, primarul Emil Boc inaugura alături de viceprimarul Tarcea și alți slujbași din administrație primul punct de colectare selectivă pe bază de cartelă, amplasat pe str Observatorului din cartierul clujean Zorilor.
La distanță de un an de la acest proiect eșuat, mirosul toxic de la rampa de gunoi din Pata Rât a cuprins întreg municipiul Cluj-Napoca, ancorat în procesul de adoptare declarativă a temelor europene: green, digital and resilience.
Despre reziliența clujenilor
După o săptămâna de tăcere cu privire la mirosul puternic de gunoi care a cuprins tot orașul, primarul Emil Boc a transmis recent clujenilor că acest miros este prețul pe care orașul îl plătește după cinci ani, timp în care au fost depozitate gunoaiele la rampa temporară a RADP de la Pata Rât. Clujenii ar trebui să fie mulțumiți că nu au rămas cu gunoaiele în stradă, mirosul de acum este un preț mic, le tansmite fără nesimțire primarul Boc, pe care l-au votat în proporție de 75%.
„A fost o combinație nefericită de mai mulți factori, în primul rând atmosferici și pe de altă parte cantitatea foarte mare de deșeuri transferată și care a generat această situație extrem de neplăcută. (…).
Acesta este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru că nu am rămas cu gunoaiele în stradă.
Nu am avut unde să ducem gunoaiele cinci ani de zile și a trebuit să găsim acele soluții temporare pentru a duce gunoaiele din stradă într-un loc autorizat”, declara recent Emil Boc, pe seama mirosului pestilențial ce a cuprins municipiul Cluj-Napcoa din cauza gropii de gunoi de la Pata Rât.
În urmă doar cu un an de zile, Emil Boc era de o cu totul altă părere, atunci când inaugura primul punct gospodăresc cu acces pe bază de cartelă de colectare a gunoaielor:
„Este un alt mod de a arăta respectul nostru față de clujeni, oferindu-le condiții civilizate, europene, pentru ceea ce înseamnă colectarea selectivă care, repet, trebuie să ne preocupe în fiecare zi, atât autorități în primul rând, dar și cetățeni”, declara Emil Boc în 23 Octombrie 2019, cu prilejul inaugurării primului punct smart de colectare a deșeurilor din cartierul Zorilor.
sursa video: emilboc/facebook.com
„Platforme de colectare selectivă cu acces pe baza de cartelă
Azi a fost dată în folosință în municipiul Cluj-Napoca prima platformă subterană pentru colectarea selectivă a deșeurilor cu acces pe bază de cartelă.
Aceasta face parte din proiectul pilot demarat de primărie pentru 12 puncte gospodărești din municipiu, la care sunt arondate 33 asociații de proprietari”, nota primarul pe pagina personală de socializare.
Carevasăzică, proiect-pilot.
Potrivit declarațiilor făcute de Emil Boc, programul urma să continue, iar clujenii din toate cartierele orașului trebuiau să beneficieze de un asemenea program care demonstra „respect” pentru cetățeni.
În secvența video care atesta că acest proiect chiar funcționează, primarul Emil Boc declară:
„Acest proiect pilot cuprinde mai multe asociații de proprietari din Cluj-Napoca.
Obiectivul nostru este ca toate asociațiile de proprietari din Cluj să fie dotate cu puncte gospodărești cu acces pe bază de cartelă”, promitea Emil Boc în 23 octombrie 2019.
Într-adevăr, primarul anunțase inițial funcționarea a 12 astfel de platforme subterane cu cartelă, iar un număr de 33 de asociații figurau primele pe lista pentru dotarea cu asemenea tehnologie smart.
La un an de la demararea acestui proiect-pilot, tot mai puțini au fost clujenii ce au avut posibilitatea de a se bucura de această uimitoare realizare în materie de tehnologie a administrației Boc.
Probabil, proiectul a rămas unul pilot. Și cam atât.
Din contra: de mai bine de o săptămână, Clujul duhnește a gunoaie, iar mirosul toxic este rezultatului eșecului administrativ penelist în privința politicii de deșeuri implementate la Pata Rât.
Tocmai din acest motiv, proiectul pilot al platformelor de deșeuri cu acces pe bază de cartelă pare să fi sfârșit printr-un eșec lamentabil.
Doar reclama făcută atestă că acest experiment a fost realizat chiar de însuși Emil Boc.
În rest, problema deșeurilor a rămas nerezolvată, accentuându-se de la un an la altul.
În fond, tema colectării selective a deșeurilor a fost ocultată cu bună știință în campania electorală de către administrația liberală întrucât Clujul nu a reușit să rezolve problema gunoaielor.
Selecția pe categorii a deșeurilor funcționează doar nominal, pe hârtie, iar disfuncționalitatea a fost mascată prin tot mai multă tehnologie.
featured image: emilboc/facebook.com