Comisia Europeană solicită României să combată exploatarea forestieră ilegală și să protejeze mai bine pădurile aflate pe siturile Natura 2000 de pe teritoriul său. Dacă România nu ia măsuri în termen de o lună, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu acest caz.
Comisia îndeamnă insistent România să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (Regulamentul (UE) nr. 995/2010), care interzice producerea și introducerea pe piața UE a produselor obținute din bușteni recoltați în mod ilegal. Autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare. Inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal.
În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva privind habitatele și în Directiva privind evaluarea strategică de mediu. De asemenea, există deficiențe în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor. Comisia a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei privind habitatele și a Directivei privind păsările. După ce a analizat în detaliu argumentele prezentate de România în urma unei scrisori de punere în întârziere trimise în februarie 2020, Comisia a ajuns la concluzia că problemele de la fața locului nu au fost soluționate.
Ieri, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) într-o ședință maraton de 10 ore s-a discutat legea și amendamentele de modificare a Codului Silvic pentru stoparea tăierilor ilegale de păduri.
Pe ordinea de zi a ședinței au fost modificările anti-Mafia Pădurilor din Codul Silvic; ”amendamentul Schweighofer” de eliminare a articolului anti-monopol din Codul Silvic; stoparea tăierilor de păduri din parcurile naționale; transparența și avizările de mediu pentru tăierile de păduri; facilitarea accesului cetățenilor în pădure pe jos și cu bicicleta; înăsprirea sancțiunilor (inclusiv încadrarea ca infracțiune a transportului ilegale de lemne).
Prezent la dezbatere, senatorul clujean Mihai Goțiu a declarat că administratorii de păduri sunt cei care se opun cel mai puternic modificărilor solicitate de către Comisia Europeană.
”Avem o mare problemă de viziune și de mentalitate cu privire la păduri. Jignirile aduse reprezentanților ONG-urilor de mediu și societății civile, inclusiv în ședința de ieri, sunt impardonabile. Administrarea pădurilor nu se rezumă la TĂIEREA LOR. Silvicii și administratorii de păduri (de stat ori privați) trebuie să înțeleagă că activitatea lor afectează, în bine sau în rău, întreaga societate. Când vorbim despre păduri, nu ne referim doar la ”milioane de metri cubi de buștean ori cherestea”, ci de sănătatea și viitorul acestei țări”; potrivit Senatorului Mihai Goțiu.