Nevii (negii, verucile plane) sunt dermatoze precanceroase de origine congenitala, cauzate, probabil, de un ultravirus, care apar in urma proliferarii straturilor cornos si papilar ale pielii.
Se intalnesc mai ales la tineri (veruci plane juvenile), dar nici persoanele mai mature nu sunt scutite de aceasta neplacere. La batrani, verucile se numesc senile (seboreice), sunt mai inchise la culoare si apar preponderant pe piept, pe spate si pe fata.
Contagiozitatea verucozei a fost deosebit de semnalata. Localizarea este multipla, cel mai adesea intalnindu-se pe degete si maini (v. vulgara), pe fata (pe semimucoasa buzelor, in jurul narilor si al ochilor), pe talpa piciorului (v. plantara) si in zona organelor genitale (in jurul vulvei, anusului, pe varful penisului).
De regula, forma lor este rotunda sau ovala, iar marimea variaza de la o gamalie de ac la un bob de mazare. Se intalnesc insa, in mod exceptional, si distrofii gigante, monstruoase.
Suprafata este plana sau reliefata (mamelonata, muriforma, cerebriforma, vegetanta s.a.), consistenta variabila, ca si gradul de acoperire cu par.
In ceea ce priveste culoarea, exista o mare varietate, paleta cromatica parcurgand distanta de la alb-galbui (nevi tuberosi) la negru-brun (n. pigmentari), cu “halte” intermediare prin roz, violaceu, gri sau diferite nuante de albastru.
Formatiuni benigne prin definitie, nevii sunt susceptibili spre transformarea maligna (mai ales cei pigmentari, de culoare bruna sau neagra), indeosebi sub actiunea unor factori favorizanti, precum: traumatismele accidentale si terapeutice sau iritatiile repetate.
Semnele de atentionare sunt: cresterea brusca in volum, inchiderea la culoare, inconjurarea cu un halou eritematos, infiltrarea in profunzime, sangerarea sau ulcerearea. Durerea este doar rareori prezenta, ca si catalogarea lor drept element estetic (lentigo sau “graunti de frumusete”).
De cele mai multe ori, din cauza temerii instinctive sau induse de cancerizare, oamenii prefera sa ignore nevii, chiar daca ii deranjeaza (mai ales cei din talpa, care le ingreuneaza, in mod vadit, mersul sau cei din zonele mai…intime.) si, mai mereu, le creeaza un disconfort psihic.
Unii insa ignora riscul si se hotarasc sa-l inlature. Ce-i imprudenti o fac mecanic, prin scarpinare repetata, procedura complet nerecomandata. Altii, apeleaza la medicul dermatolog sau la chirurg, care recurge la arderea chimica (azot lichid, zapada carbonica etc.), excizie sau electrocoagulare.
Eliminarea nevilor prin fitoterapie presupune “cauterizarea” lor cu ajutorul unor plante (rostopasca, nucul, laptele-cucului, levantica, galbenele, armurariul, iarba-negilor, tataneasa, tuia, papadia, scanteuta, podofilul, ricinul, usturoiul, ceapa, mataniile, lamaiul, smochinul etc.) cu potential eroziv, care actioneaza simultan si in directia aseptizarii ranilor, a eliminarii posibilelor focare de infectie sau a pericolului proliferarii celulare, precum si a cicatrizarii tesuturilor afectate.
Condiloamele acuminate (vegetatiile veneriene, papilomatoza genitala) sunt excrescente benigne de consistenta moale, in forma de creasta de cocos sau de conopida, plecate de la nivelul pielii (in regiunea anala si perianala) sau al mucoasei genitale ( pe vulva, in vagin sau perigenital), a caror origine este, cel mai probabil, virotica (de unde si contagiozitatea lor). Boala este favorizata de iritatii locale, maceratii si secretii patogene (trchomoniaza, blenoragie).
Abordarea terapeutica alopata este asemanatoare cu cea aplicata in cazul nevilor. Se are in vedere, de asemenea, tratarea bolilor favorizante.