Un sat fermecator din Aghiresu va fi de sambata decorul unui film care se anunta legendar: prima productie in engleza a regizorului Radu Mihaileanu. „The History of Love” are in distributie nume mari ale cinematografiei mondiale si filmarile sunt o adevarata premiera locala. Producatorul Tudor Giurgiu doreste sa promoveze astfel zona in randul cineastilor din intreaga lume. Echipa va acapara in august si cateva locuri din centrul Clujului.
Filmarile pentru „The History of Love” au inceput in aceasta primavara, la Montreal, si continua in Romania. Este prima mare productie internationala care va folosi orasul Cluj-Napoca ca decor, dupa cum au anuntat cei de la Libra Film, companie fondata de Oana si Tudor Giurgiu, co-producatori ai filmului, alaturi de Marc Antoine Robert si Xavier Rigault.
Filmarile de aici incep sambata, in satul Dancu, comuna clujeana Aghiresu, dupa cum a dezvaluit producatorului Tudor Giurgiu, pentru Ziar de Cluj.
“Vor mai fi apoi doua zile de filmare in Cluj, in perioada 2-3 august. Problema majora de productie pe care am avut-o la filmarile din Romania era gasirea unui sat unde sa se recreeze un “shtetl ”, un sat cu specific evreiesc din cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Am umblat mult orin tara, am cautat un astfel de loc care sa aiba un parfum si un sarm inca neatins inca de modernitate, de reclame si asfalt. Colegii mei au gasit satul acesta care arata minunat: e foarte pictural, i-a placut mult lui Radu. Acum, echipa de decor amenajeaza acolo totul potrivit scenariului. Se vor filma destul de multe zile in sat”, a marturisit Tudor Giurgiu.
Regizorul si producatorul clujean recunoaste ca a avut si alte ganduri la alegerea locatiei de filmare.
“Imi doream foarte mult sa aducem productia asta cat de mult in zona Clujului, in ideea de a aduce business pe plan local si de a avea regiunea niste avantaje, sa inceapa sa fie cunoscuta si a-i determina si pe alti producatori straini sa vine sa filmeze pe aici. Ma bucur ca le-a placut si lor si si, practic, din cele doua saptamani de filmare in Romania majoritatea vor fi in zona Clujului. Doar doua zile vom filma in Bucuresti”, a destainuit Giurgiu.
Localnicii din Dancu au fost mirati de dorinta producatorilor de a filma la ei in sat.
“La inceput nu prea intelegeau ce vrem noi. E un sat in care traiesc oameni putini si foarte in varsta, insa foarte draguti. Ne fac placinte, ne dau ceai. Sunt niste oameni extraordinari si ne-au dat tot concursul”, a detaliat producatorul.
Filmarile din municipiul Cluj-Napoca vor avea loc aproape de Parcul Central si de Facultatea de Chimie, pe strada Matei Corvin, in Cladirea Operei si a Teatrului, unde se va amenaja o cafenea si, in plus, la sinagoga.
“Din pacate, nu avem in distributie si actori de la Cluj. Pentru putinele roluri din distributia romana castigul a fost destul de laborios: majoritatea actorilor trebuie fie sa vorbeasca ebraica, fie sa aiba un look evreiesc potrivit anilor ’50-’60 si nu s-au gasit din Cluj. Avem insa oameni de aici la nivel de echipe de productie si transport, grupuri electrogene sau cazare. Sunt implicati multi furnizori de servicii din Cluj, ceea ce mi se pare foarte important. Incercam sa mai aducem oameni tineri care sa invete partea de sunet, electricieni, masinisti, lucruri specifice filmarii. Vrem sa vada cum e sa lucrezi un film adevarat, fiindca vorbim de o productie la nivel si la un standard foarte inalt”, a subliniat Tudor Giurgiu.
Este prima data cand Clujul se va transforma in platou de filmare pentru un film de asemenea dimensiuni si cu o asemenea anvergura.
Realizatorii estimeaza ca filmul va fi gata inainte de Festivalul de la Cannes si au sperante ca va fi selectat in competitia faimosului eveniment.
“Filmul are vedete, e cunoscut, sunt actori importanti, teoretic ar fi de interes, dar ramane de vazut”, a apreciat Giurgiu.
Scenariul este o adaptare dupa bestsellerul lui Nicole Krauss, aparut in 2005 si urmareste “viata lui Leo, interpretat de Derek Jacobi, din vremea Holocaustului pana in modernul New York”, potrivit mediafax.ro.
“Leo Gursky si Alma Mereminski sunt doi tineri indragostiti care au stramosi polonezi de origine evreiasca, in Polonia anilor 1930. Léo scrie pentru Alma o carte cu titlul „Istoria dragostei”, iar, pe fondul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cei doi sunt despartiti, cand Germania invadeaza Polonia. Multi ani mai tarziu, Léo – acum, un batran nefericit – nu stie ca volumul dedicat Almei a fost tiparit si ca a recreat legaturile intre vietile strainilor care cauta sa afle adevarata identitate a personajelor povestii”, se mai arata aici.
O adevarata galerie de celebritati se regaseste in distributia filmului, de la Derek Jacobi care a mai jucat in „Discursul regelui”, de Tom Hooper, si „Gladiatorul”, de Ridley Scott, la actorul american Elliott Gould, cunoscut pentru rolurile din serialul „M.A.S.H.” (1970) si din filmele „American History X” (1998), „Ocean’s Eleven” (2001) si „Ocean’s Thirteen” (2007). Se mai adauga actorii canadieni Sophie Nelisse si Mark Rendall, actrita britanica Gemma Arterton – care joaca si in productia „She Who Brings Gifts”, de Colm McCarthy, alaturi de Glenn Close si Anamaria Marinca, dar si romanii Mihai Calin si Ovidiu Cuncea.
Proiectul este finantat de Centrul National al Cinematografiei (CNC) cu suma de 1,3 milioane de lei, dar si de mai multe companii private, asa incat bugetul productiei este de 20 de milioane de dolari, dupa cum se arata pe imdb.com. Drepturile pentru adaptarea cartii lui Nicole Krauss au fost achizitionate in urma cu aproximativ zece ani, iar cel care trebuia sa regizeze pelicula este Alfonso Cuaron, cunoscut pentru filme ca „Gravity 3D: Misiune in spatiu/ Gravity” (2013), „Copiii tatalui/ Children of Men” (2006) si „Paris je t’aime – Orasul iubirii/ Paris, je t’aime” (2006).
Nascut in 1958, la Bucuresti, Radu Mihaileanu este fiul unui jurnalist evreu, Mordechai Buchman, care, dupa ce a evadat din lagarul de concentrare unde fusese deportat de nazisti, si-a schimbat identitatea. A debutat in lungmetraj cu „Trahir”, care a obtinut Grand Prix des Amériques la Festival des Films du Monde de la Montreal. Recunoasterea internationala a venit odata cu cel de-al doilea film, „Trenul vietii/ Train de vie”, care a primit premiul FIPRESCI la Venetia si premiul publicului la Sundance. Radu Mihaileanu si-a reconfirmat talentul si dragostea pentru temele sale favorite – exilul si identitatea nationala – cu „Traieste/ Va, vis et deviens!”, recompensat cu Label Europa Cinemas si premiul publicului sectiunii Panorama la Festivalul de la Berlin si cu premiul pentru cel mai bun scenariu original la gala César 2005. In 2009, Mihaileanu a scris si a regizat „Concertul” – care a fost filmat si in Romania -, nominalizat la Globul de Aur pentru cel mai bun film strain, premiat cu Cesar pentru cel mai bun sunet si cea mai buna coloana sonora si laureat al galei Gopo 2010. Cel mai recent lungmetraj regizat de Mihaileanu, „Izvorul femeilor/ La source des femmes”, a fost selectat in competitia oficiala a Festivalului de Film de la Cannes in 2011.
Foto: cinemagia.ro, mrmovietimes.com, Reuters, Facebook