Abordarea medicala a unui cancer implica in marea majoritate a cazurilor mai multe tipuri de tratament: chirugie, radioterapie, chimioterapie, hormonoterapie sau imunoterapie.
Alegerea unui anumit tratament / anumitor tratamente depinde de tipul de cancer, dar in acelasi timp si de starea generala a bolnavului, dupa cum prezenta unor eventuale alte boli asociate poate contraindica unele tratamente (de exemplu, insuficinta respiratorie sau cardiaca).
Metoda terapeutica a chirurgiei constituie cel mai vechi tratament al cancerului. In prezent, este frecvent asociata altor tratamente, insa rolul sau ramane esential.
Chirurgia este deseori necesara, la inceput pentru confirmarea diagnosticului de cancer. Ea contribuie la evaluarea leziunilor canceroase si a extensiei acestora. In caz de cancer localizat, ea permite ablatia totala sau partiala a organului afectat sau al tumorii. Tratamentul chirurgical poate interveni in diferite stadii de evolutie a cancerului.
Chirurgia cu rol in diagnosticare. De la primele semne de alarma, prelevarea unui fragment de tesut suspect (biopsie) permite confirmarea diagnosticului. Explorarea chirurgicala completeaza datele obtinute prin examenele efectuate cu alte tehnci (endoscopie, ecografie si radiologie). Ea permite vizualizarea directa a extensiei locale a cancerului, element indispensabil in luarea deciziei de a efectua sau nu un tratament complementar ce ar consta, de exemplu, din chimioterapie sau radioterapie.
Chirurgia de ablatie. Scopul chirurgiei de ablatie este de a reduce cancerul de tot, ceea ce presupune ablatia (extirparea) totala a organului in care s-a dezvoltat cancerul (de exemplu, plamanul, rinichiul). Ablatia chirurgicala poate fi partiala pentru un cancer limitat ca volum (de exemplu, cancer la san). In toate cazurile trebuie indeplinite mai multe conditii:
– bolnavul nu trebuie sa prezinte semne de extensie a bolii (metastaze) in afara localizarii cancerului primitiv;
– nu trebuie sa existe contraindicatii la actul operator;
– ablatia nu trebuie sa determine o deteriorare a unei functii vitale a organismului.
Atunci cand dimensiunile cancerului, localizarea sau extensia sa nu permit o ablatie completa, interventia chirurgicala ce conduce la reducerea dimensiunilor tesutului canceros contribuie la o mai buna eficacitate a chimioterapiei sau radioterapiei intr-o etapa urmatoare.
Pentru unele cancere ablatia localizarilor secundare ale tumorii (metastaze) poate fi realizata cand acestea din urma ameninta functiile vitale (compresia pe bronhii, de exemplu).
Chirurgia profilactica consta in ablatia totala sau partiala a unui organ cu risc crescut de cancerizare sau care are e sediul leziunilor precanceroase. Acest tip de interventie chirurgicala poate fi important, de exemplu, in formele familiale ale unor cancere rare ale tiroidei sau ale tubului digestiv. Poate fi vorba de asemenea de un tip de interventie chirurgicala mai putin solicitanta: ablatia localizata a unei leziuni precanceroase descoperita cu ocazia unui examen de depistare a cancerului.