Dupa aproape doua secole, traseul lui Mihai Eminescu in Cluj se afla inca intre mit si realitate. Izvoarele istorice ale secolului XIX arata ca Mihai Eminescu a trecut prin localitatea clujeana Gherla in drumul sau catre Blaj, in anul 1866, insa a evitat orasul de la poalele Feleacului. La ora actuala, singura marturie palpabila a lui Mihai Eminescu din Cluj-Napoca se gaseste la Biblioteca Centrala Universitara (BCU). Institutia pastreaza, in cadrul Colectiei Speciale, un manuscris al poetului. Legendele clujene sustin ca Mihai Eminescu ar fi putut poposi in centrul orasului Cluj-Napoca, in casa primului profesor de limba romana al Universitatii Maghiare din oras, Grigore Silasi, in drumul sau catre internatul din Blaj.
In adolescenta, Eminescu a trecut prin Cluj, in drum catre Blaj
Mihai Eminescu a ajuns la Gherla, in 1866, in drumul sau catre internatul din Blaj. Potrivit izvoarelor istorice, Eminescu a trecut prin Taga, unde a dorit sa-l intalneasca pe Gheorghe Sincai. In drum catre Blaj el a mai facut un popas, la Targu Mures.
“Probabil ca pasiunea pentru opera si personalitatea lui Sincai il va fi facut pe pelerinul de numai 16 ani sa schimbe itinerariul sau spre Blaj, din vara anului 1866, fiindca el se deplaseaza de la Gherla spre Taga, satul unde a locuit Sincai in perioada 1797–1803, ca profesor al copiilor familiei Daniel Vass”, arata cartea lui Nicolae Trifoiu, “Drumurile si popasurile tanarului Eminescu in Transilvania”.
Ipoteza este sustinuta si de catre eminescologul clujean Constantin Cublesan.
“A venit din Moldova si a trecut pe la Gherla. Prin Taga l-au luat cu trasura doi studenti la teologie si l-au dus la Blaj. De la Vatra Dornei a coborat pe la Gherla, de acolo, in drum spre Targu Mures, s-a intalnit cu doi teologi, care l-au dus cu trasura la Blaj. Se intampla in anul 1866. Din pacate, la Cluj-Napoca nu a ajuns”, a aratat Constantin Cublesan, pentru Ziar de Cluj.
Mihai Eminescu ar fi trecut prin judetul Cluj in drumul sau catre Blaj, pe cand avea 15 ani, dupa cum spune si eminescologul clujean Rodica Marian.
“Ar fi putut trece prin Cluj, in drumul sau catre Blaj, insa nu sunt izvoare istorice care sa confirme acest lucru”, a spus Marian.
“Caietul rosu”, scris de Eminescu si pastrat la Cluj
O marturie reala a lui Mihai Eminescu de la Cluj-Napoca e tinuta, cu mare grija, in Colectia Speciala a BCU. E vorba despre “Caietul Rosu”, care contine 9 poezii, jumatate din ele fiind transcrise de catre poet pentru Mitte Kremnitz, apropiata a Reginei Elisabeta.
“Caietul a fost donat Bibliotecii in 1971. Dateaza din anul 1879 si are o supracoperta din matase rosie, de aceea poarta numele de Caietul Rosu. A apartinut Mittei Kremnitz, care a facut parte din anturajul Reginei Elisabeta. Contine cateva poezii transcrise pe 18 file”, a explicat bibliotecara Roxana Balauca, pentru Ziar de Cluj.
Caietul contine 9 poezii si ar fi fost daruit de Mihai Eminescu Mittei Kremnitz in 1879. Manuscrisul contine 5 poezii transcrise de catre poet: Rugaciunea unui dac, Cu mane zilele-ti adaogi, Atat de frageda, Despartire si Foaie vesteda. Mitta Kremnitz a transcris, la randu-i, inca patru poezii, printre care Mai am un singur dor si Ce te legeni codrule. Caietul, cu semnatura Mittei Kremnitz, este singurul manuscris al lui Eminescu din Cluj-Napoca.
Legende cu Eminescu la Hotel Biasini
Desi izvoarele istorice arata clar ca Mihai Eminescu nu a ajuns la Cluj-Napoca in timpul vietii sale, legendele clujene si-l imagineaza pe marele poet la Hotel Biasini (foto), precum si langa teii de pe Ulita Lupilor – actuala strada Kogalniceanu.
Scriitoarea clujeana Irina Petras, presedinta Uniunii Scriitorilor Cluj, a repovestit Clujul in Legende. Potrivit uneia din povesti, Veronica Micle cazata la Hotelul Biasini, l-ar fi vazut pe Eminescu de mai multe ori, la Cluj-Napoca, inainte de a se casatori la Biserica “Ioan Bob”, in 8 august 1864.
“Pornind de la acest zvon, al trecerii lui Mihai Eminescu prin Cluj, am imaginat ca Veronica Micle ar fi putut, foarte teoretic si tinand de fictiune, ar fi putut, cand a plecat de la Hotelul Biasini sa vina la Biserica si sa-l intalneasca pe Eminescu. Plimbandu-se pe aici, mi-am imaginat ca pe langa teii de pe strada Kogalniceanu sa il vada pe un tanar care o priveste insistent si acesta sa fi fost Eminescu. Nu exista, insa, nicio dovada ca Eminescu ar fi fost la Cluj-Napoca”, a spus scriitoarea Irina Petras.
Eminescu, gazduit de profesorul Silasi
In opinia specialistilor, daca ar fi trecut si prin Cluj-Napoca, Mihai Eminescu ar fi fost gazduit in centrul orasului in casa primului profesor de Limba Romana al Universitatii din Cluj, Grigore Silasi, situata pe strada Bisericii Ortodoxe.
“Daca ar fi trecut si prin Cluj-Napoca, doar la profesorul Silasi ar fi putut sa traga. Pe Veronica avea s-o cunoasca de abia in 1872, la Viena”, a adaugat Irina Petras.
Grigore Silasi a fost un filolog roman, membru de onoare al Academiei Romane. Intre anii 1872–1886 a fost șeful catedrei de limba si literatura romana la Universitatea “Francisc Iosif” din Cluj, universitate cu limba de predare maghiara.