La sfârșitul lunii ianuarie 2019, procurorii DIICOT Bistrița-Năsăud au organizat o acțiune de prindere în flagrant la punctul de trecere al frontierei de la Vama Borș, vizații fiind un grup de cetățeni români asupra cărora existau suspiciuni rezonabile în ceea ce privește traficul de droguri.
În urma acestei acțiuni au fost reținuți patru indivizi, dintre care doi bistrițeni, Marian Dan Mihăiescu (52 ani) și fiul acestuia, Emanuel Tobias (24 ani), dar și doi clujeni, respectiv Căinar Liviu Adrian (26 de ani) și Moldovan Ionuț Mihai (28 de ani).
Emanuel Tobias Mihăiescu, Căinar Liviu Adrian și Moldovan Ionuț Mihai au fost reținuți chiar în timpul flagrantului, aceștia fiind în mașina vizată de procurorii DIICOT și aveau asupra lor 17,6 kg de canabis și 354,3 grame de cocaină, în valoarea totală echivalată de un milion de lei.
Drogurile proveneau din Spania, mai exact din localitatea Roqueta del Mar. Conform anchetatorilor, acest transport nu ar fi fost primul, căci în luna decembrie 2018 un alt trasport a ajuns în țară fără probleme, conform gazetadebistrita.ro.
După flagrantul respectiv au urmat și o serie de 10 percheziții domiciliare, fiind vizați patru suspecți și au fost descoperite și confiscate alte cantități de droguri, precum și alte elemente care proveneau sau au fost folosite din și la comiterea infracțiunilor: telefoane mobile, bani, laptopuri sau mașini.
„Cei trei inculpati prinși în flagrant, precum și un al patrulea inculpat, au fost reținuți pentru 24 de ore de către procurorii Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Bistriţa – Năsăud, urmând a fi prezentați în cursul zilei de 18.01.2019 judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul tribunalului Bistrița-Năsăud cu propunerea de arestare preventivă” – se arăta într-un comunicat al DIICOT al perioadei respective.
Astfel, au fost stabilite și capetele de acuzare pentru cei patru suspecți:
Marian Dan Mihăiescu – cercetat pentru săvârşirea infracțiunilor de introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc și de mare risc fără drept, constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de droguri de risc,
Emanuel Tobias Mihăiescu – cercetat pentru săvârşirea infracțiunilor de complicitate la introducere în ţară de droguri de risc și de mare risc fără drept și constituire a unui grup infracțional organizat,
Liviu Adrian Căienar – cercetat pentru săvârşirea infracțiunilor de complicitate la introducere în ţară de droguri de risc și de mare risc fără drept, constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de droguri de risc,
Ionuț Mihai Moldovan – cercetat pentru săvârşirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de droguri de risc.
Cei patru au primit succesiv mai multe măsuri de arestare preventivă, de fiecare dată aceștia contestând deciziile la Curtea de Apel Cluj, fără a avea vreo izbândă.
Ultima măsură de menținere a arestului preventiv a fost luată marți, 15 mai, la Tribunalul Bistrița-Năsăud:
„Admite propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud şi în consecinţă: În baza art.234 şi urm. C.proc.pen. prelungeşte durata măsurii arestării preventive a inculpaţilor … pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 18.05.2019 şi până la data de 16.06.2019, inclusiv. Respinge cererile formulate de către inculpaţi, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură mai uşoară, ca fiind neîntemeiate. În baza art.275 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 14.05.2019” – se arată în soluția pe scurt a instanței.
Inculpatul Ionuț Mihai Moldovan făcuse și o cerere de recuzare a judecătorului, fiind respinsă ca neîntemeiată.
Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Bistrița-Năsăud motivase celelalte cerere de menținere a arestului preventiv prin invocarea gravității faptelor săvârșite de către inculpați, gravitate ce se desprinde dintr-o serie de împrejurări de fapt existente la dosar, precum și prin iminența unui risc în ceea ce privește posibila obstrucționare a cercetărilor, atâta vreme cât acestea sunt doar la debut, în acest sens fiind de observat conduita procesuală a inculpaților, care au refuzat să dea declarații în instanță și să ofere explicații asupra provenienței drogurilor, asupra destinației acestora și asupra legăturilor dintre ei și alte persoane.