Cluj-Napoca, orașul în care proiectele imobiliare răsar mai ceva ca ciupercile după ploaie, există și proiecte abandonate de mai bine de 20 de ani. O parte din acestea aparțin autorităților locale, altele sunt investiții private sau public-private. Șansele de revitalizare în cazul unora din aceste proiecte sunt nule. Tot ceea ce va rămâne din aceste investiții începute cu elan euforic va fi potențialul lor artistic pentru fotografii sau filmări, potențialul de entertainment pentru jocuri precum paintball sau alte activități similare.
1. Cea mai mare și cea mai celebră ruină din Cluj-Napoca este Spitalul Regional Colina din cartierul Mănăștur. Șantierul a început cu mare tam tam în 1995, pe o suprafață de 21.000 mp. Investiția se dorea a fi cel mai modern spital de urgență din regiune la acea vreme. Lucrările au fost atribuite firmei TCI Contractor General Cluj-Napoca și trebuiau finalizate în 4 ani.
Visele mărețe ale autorităților s-au năruit la un an de la începerea lucrărilor, când șantierul a fost închis din lipsă de bani. Au fost totuși cheltuiți 1 milion lei.
Timp de 23 de ani, autoritățile nu au știut ce să facă cu proiectul abandonat așa că ceea ce s-a dorit a fi un spital regional modern a ajuns acum o ruină năpădită de buruieni, cu copaci care au crescut din zidurile de beton și cuib pentru boschetari.
În 2003, printr-o Hotărâre de Guvern, terenul și ruinele au trecut în administrarea și proprietatea Consiliului Județean Cluj. Un an mai târziu, administrația publică județeană a scos la vânzare proiectul, dar nimeni nu a fost interesat de cumpărarea acestuia.
În 2005, Consiliul Județean a avut altă idee – să construiască sediul pentru Centrul Cultural Transilvania, dar și acest demers a fost abandonat. În 2006, ruinele au trecut la Ministerul Educației în vederea construirii unui sediu pentru Liceul de Muzică și Academia de Muzică. Proiectul a fost dat uitării, la fel ca și cele din anii precedenți. În 2013, Consiliul Județean a venit cu ideea construirii unui spital de copii, dar și această idee a fost aruncată la coșul de gunoi.
De atunci, liniște și pace. Printre zidurile părăsite, năpădite de buruieni bântuie fantomele ideilor abandonate de-a lungul anilor.
2. A doua cea mai celebră ruină din Cluj-Napoca este Akademia Center de pe strada Victor Babeș. Șantierul a început în 2010, la 4 ani după ce societatea Nisco Invest a câștigat licitația pentru concesionarea celor 11.200 mp de teren pe care trebuia să ridice un centru comercial. Construcția a început în plină criză financiară, așa că nu este de mirare faptul că proiectul a fost abandonat după ce a fost turnată fundația și au fost ridicați niște piloni.
Nisco Invest s-a angajat, prin contract, că începe lucrările în maxim 10 luni de la preluarea terenului și îl încheie în 30 de luni. Investiția a fost estimată la 30 milioane euro, bani pe care investitorul privat nu îi avea, motiv pentru care a contractat un credit de 25 milioane euro. La scurt timp de la începerea lucrărilor, Nisco Invest a intrat în faliment, iar banca a preluat terenul și investiția.
În toți acești ani, s-a dorit revitalizarea proiectului. Au fost diverse propuneri venite atât din partea cetățenilor cât și a autorităților locale, dar nici una nu s-a concretizat. S-a dorit realizarea unui parc, apoi a unui parking și a unui spital de copii. Cea mai nouă găselniță a conducerii Consiliului Județean cu privire la terenul abandonat de pe Victor Babeș este construirea unui Centru Integrat de Transplant. Noua idee a lui Alin Tișe coincide cu apropierea campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare de anul acesta și locale de anul viitor.
3. Ceea ce s-a dorit a fi un cartier de mii de locuințe pe Dealul Lomb, dar s-a încheiat cu o șandrama, care se dorea a fi un început de șantier este un alt mare proiect abandonat.
Impact Developer & Contractor, controlată de omul de afaceri Dan Ioan Popp împreună cu Primăria Cluj-Napoca semnau în 2007 un contract de asociere pentru construirea unui cartier de locuințe pe 267 de hectare în Lomb, investiție estimată la 650 milioane euro. Aproximativ 6.000 de unități locative pentru 20.000 de oameni trebuia să contruiască Dan Ioan Popp. Tot ce a făcut Impact Developer & Contractor a fost să instaleze o tabără de șantier, care ulterior a fost lăsată de izbeliște. Dacă în cazul Spitalului Regional de Urgență și al Akademia Center s-a făcut ceva concret, în cazul acestei investiții nu s-a turnat nici măcar o cană de ciment.
Acum, Primăria se află în plin proces cu constructorul, dosar care a fost deschis în 2012. Despre toate încrengăturile din această afacere păguboasă pentru administrația publică locală, Ziar de Cluj a scris pe larg anul trecut.
Citește și:
4. Alte ruine demne de inclus în acest top sunt imobilele fostei cazarme militare de pe bulevardul 21 Decembrie 1989 unde se dorește construirea sediului pentru Centrul Cultural Transilvania. De aproximativ 14 ani, auzim povești despre realizarea unui sediu pentru Filarmonică, a unui hotel și a unei parcări, dar nu s-a concretizat nimic din cauză că Primăria nu are bani, iar investitorii privați nu au fost de găsit. Tot ce avem acum sunt niște ruine ale fostei cazarme militare și o parcare de 229 de locuri, înființată în 2016.
Ideea construirii unui sediu pentru Filarmonică datează din 2004, pe vremea când președinte de Consiliu Județean era Grațian Șerban. Atunci se dorea realizarea unui sediu în Parcul Central, dar ulterior s-a renunțat la proiect. În 2010 Primăria a readus în atenție ideea, dar cu altă locație: bulevardul 21 Decembrie 1989. Din 2010 și până în prezent, în afara de concursul de idei și adjudecarea proiectului, nu s-a mai întâmplat aproape nimic.
În 2011, primarul de atunci, Sorin Apostu declara că în 2015, Centrul Cultural Transilvania va fi funcțional. La acel moment a fos încheiat chiar un contract de proiectare în valoare de 2,1 milioane de lei.
Din 2014 Emil Boc susținea că are investitori interesaţi de acest proiect. În bugetul pe 2014, primarul a alocat din nou finanţare pentru plata proiectării Centrului Cultural Transilvania.
În planul de investiții pe 2015 al Primăriei Cluj-Napoca, aproape 2 milioane de euro au fost puse la îndemâna investiției promise pe numele ei “Centrului Cultural Transilvania” – care conține, firește, și sediul Academiei de Muzică, și pe cel al Filarmonicii.
La finalul anului 2017, presa ”de casă” a primăriei lui Boc anunța că pe terenul de pe Bdul 21 Decembrie 1989, va fi realizat un Centru European de Artă Contemporană.
Anul acesta, Boc a recunoscut în sfârșit că nu are bani pentru construirea Centrului Cultural Transilvania și va lua un credit de 400 milioane lei pentru această investiție.
5. Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) mai are puțin și ajunge o ruină. Lucrările au început în 2011, dar au existat nenumărate blocaje, motiv pentru care acest proiect candidează cu succes pentru un „trofeu” de clădire ruină, cu toate că Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj este foarte optimist și spune că anul acesta în septembrie vor fi deschise primele celule din CMID.
Deși au trecut 8 ani de la demararea lucrărilor, investiția era, anul trecut în august, abia la stadiul de 39%. Pentru acest proiect au fost cheltuite sume enorme. Potrivit datelor transmise, anul trecut, de reprezentanții Consiliului Județean, la solicitarea Ziar de Cluj, au fost alocate următoarele fonduri:
2012: 6.531.522,76 lei, cu TVA (sursa – fonduri europene) – suma reprezintă plata către Confort SA, contravaloarea certificatelor interimare de plată nr. 1 și nr. 2
2013: 38.666.586,32 lei, cu TVA (sursa – Fondul European de Dezvoltare Regionala) – suma reprezintă plata catre Atzwanger Spa reprezentând contravaloarea Certificatelor interimare de plată nr. 4, 5, 6 și nr. 7
2014: 13.871.232,92 lei, cu TVA (sursa – Fondul European de Dezvoltare Regionala) – suma reprezintă plata catre Atzwanger Spa reprezentând contravaloarea Certificatelor interimare de plată nr. 8 și nr. 9
2017: 33.036.724,11 lei, cu TVA (sursa – Fonduri de coeziune si bugetul judetului Cluj) – suma reprezintă plata catre Kranz SA reprezentând contravaloarea Certificatelor interimare de plată nr. 1, 2, 3, 4 și nr. 5
2018: 5.611.459,23 lei, cu TVA (sursa – Fonduri de coeziune si bugetul judetului Cluj) – sursa reprezintă plata catre Kranz SA reprezentând contravaloarea Certificatelor interimare de plată nr. 6 și nr. 7.
6. Mai trecem în revistă următoarele investiții, care nu sunt ruine, dar ar putea ajunge oricând în acest stadiu: sala de sport a Colegiului Național George Coșbuc, care stă nefolosită din cauză că tavanul stă să cadă peste copii; zona La Terenuri, din Mănăștur – cu toate că Primăria a promis că va reabilita întreg arealul, nu s-a făcut mare lucru în ultimii ani; Piața Mărăști – o investiție privată, în care proprietarul nu a investit mare lucru în ultimii ani și este sub semnul întrebării durabilitatea acestui business.
În cartierul dvs există șantiere abandonate care vă afectează într-un fel sau altul?