Desi Clujul este unul dintre cele mai „vanate” orase din Romania din punct de vedere turistic si, totodata, unul dintre cele mai apreciate centre universitare din tara, Primaria, in colaborare cu Consiliul Judetean, il transforma si intr-un loc al investitiilor falimentare. In prezent, investitiile falimentare ale orasului sunt: Cluj Arena, parkingul din Marasti, societatea Clujana, Centrul National de Informare si Promovare Cluj si Societatea de Paza si Protectie Cluj. Investitiile Primariei si ale Consiliului Judetean s-au dovedit, nu de putine ori, neprielnice pentru cetatenii orasului. Tocmai de aceea, azi, cea mai recenta investitie, Cluj Arena reprezinta un spatiu falimentar, putin utilizabil, parkingul atat de promovat anii trecuti este o toaleta publica, Societatea Clujana sta sa intre in insolventa, site-ul Centrului National de Informare si Promovare Cluj contine informatii plagiate, iar Societatea de Paza si Protectie Cluj are datorii de 200.000 de lei fata de Finantele clujene.
Cluj Arena, investitia de 47 de milioane de euro, falimentara
Cluj Arena, stadionul proiectat de Serban Tiganas a fost construit in 2011 pe locul fostului stadion Ion Moina. In prezent, investitia de 47 de milioane de euro are conturile blocate de mai bine de trei luni in urma analizei pe care a facut-o Curtea de Conturi. Aceasta a stabilit ca societatea trebuie sa plateasca Primariei Cluj-Napoca un impozit pe cladire de 9,2 milioane de lei.
In ceea ce priveste datoriile pe care le are Cluj Arena, ieri primarul Emil Boc a anuntat la Realitatea FM ca are o solutie pentru ca stadionul sa nu intre in insolventa.
„Există o posibilitate ca SC Cluj Arena SA să nu intre in insolventa, daca exista si vointa politica. Potrivit ultimei ordonante de urgenta a guvernului, cu privire la acordarea de facilitati fiscale, consiliile locale si primariile pot adopta hotarari care sa anuleze o cota de pana la 73,3% din majorarile de intarziere datorate ca urmare a neachitarii la termen a obligatiilor de plata restante la bugetele locale. Am dat deja dispozitie dimineata, la ora 8:15, sa pregatim proiectul de hotarare, sa intre in dezbatere publica potrivit reglementarilor in vigoare, astfel incat la sfarsit de noiembrie, inceput de decembrie, daca vor dori cei de la Consiliul Judetean, sa beneficieze de aceasta prevedere legala. Daca platesc 6 milioane de lei, datoria principala, vor primi o reducere de 73,3% din cei 3,6 milioane de lei, care sunt penalitatile de intarziere. Noi nu suntem obligati sa reducem penalitatile, dar putem sa o facem. Eu am propus ca mergem pana la cota maxima, de 73,3%”, a afirmat primarul.
Desi Consiliul Judetean nu a dat inca niciun raspuns cu privire la aceasta posibilitate, chiar daca penalitatile pe care le are de platit Cluj Arena ar fi reduse, spatiul ar ramane in continuare unul falimentar. Pana in momentul in care Cluj Arena nu va deveni un spatiu utilizabil constant, este profitabil doar din punct de vedere estetic, fara sa aduca beneficii financiare majore.
Parkingul, o risipa de aproape 4.000.000 de euro
Locul doi in topul celor mai proaste investitii ale orasului este ocupat de parkingul din Marasti. Aflat in paragina de doi ani de zile, el este in prezent, dupa investitia initiala din 2004 de aproape 4.000.000 de euro mai tot timpul gol.
Societatea in gestiunea careia se afla parkingul din Marasti a intrat in faliment pentru ca nu a reusit sa-si acopere creditul primit de la Banca Italo-Romena
Flaviu Cosmin Chertes, Mircea Lucian Chertes si Simona Cristina Ionescu erau detinatorii Firmei SC Parking Marast SRL, firma infiintata in septembrie 2004, iar functia de director executiv era ocupata de Gheorghe Bondane. Creditul initial pentru demararea proiectului a fost de 3.650.000 de euro ajungand ulterior prin acumularea datoriilor la suma de 5.430.000 de euro.
Cu o taxa de parcare de un leu pe ora si un abonament de 300 de lei per persoana fizica, doar 10% din capacitatea totala a parcarii era folosita, ceea ce a cauzat si situatia falimentara. Parkingul a fost realizat in urma unui parteneriat public-privat cu Primaria Cluj-Napoca. De altfel, la vremea respectiva, directorul executiv Gheorghe Bondane, dadea vina pe Primarie sustinand ca parcarea nu poate fi utlizata din pricina supraaglomerarii de masini parcate pe trotuarele de pe Calea Dorobantilor.
Societatea Clujana, traditionalul producator local de pantofi, in faliment
Infiintata in 1991, Societatea Clujana se afla in prezent in pericol de insolventa si reprezinta un alt caz de investitie falimentara, Consiliul Judetean detinand peste 90% din actiunile firmei.
Fabrica de incaltaminte a adunat datorii de peste 7 milioane de lei. Ca urmare, in luna februarie a acestui an, membrii CJ l-au imputernicit pe Axente Husar pentru vanzarea unor pachete de actiuni detinute de fabrica. Ele au fost vandute unor institutii financiare si societati comerciale ajungand la valoarea totala de aproape 850.000 de lei. Specialistii in domeniu considera ca suma nu acopera investitiile din anii trecuti si ca actiunile sunt devalorizate existand o pierdere de 360.000 de lei.
Pachetul de actiuni pe care il mai pastreaza Clujana SA are o valoare de 355.000 de lei la Banca Transilvania, iar acestea sunt considerate a fi cele mai profitabile, conform Ziua de Cluj. Datoriile societatii sunt de peste 7 milioane de lei. Incepand cu anul 2009, Clujana SA a inregistrat pierderi semnificative, cele mai mari observandu-se la sfarsitul anului trecut, cand a avut o datorie de 14 543 495 la o cifra de afaceri de 9 534 796.
Centrul National de Informare si Promovare Turistica Cluj – investitia de 7.000 de lei a CJ cu informatii plagiate
Centrul National de Informare si Promovare Turistica Cluj reprezinta o alta investitie falimentara a Consiliului Judetean Cluj. Deschis in 2013, centrul turistic se afla in partea stanga a intrarii la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET). Centrul de turism a fost prost organizat inca de la inceput, neavand initial materiale informative decat in limba romana. Motivatia de atunci a managerului a fost aceea ca proiectul initial din 2009 „nu era eligibil pentru a fi facut in mai multe limbi”.
Mai mult, site-ul centrului, cniptcluj.ro are acelasi text de prezentare de pe pagina Consiliului Judetean, site-ul, monose.ro, rowater.ro si altele.
Pentru crearea acestui centru s-au folosit fonduri europene, suma totala a proiectului fiind de 450.338 de lei, iar din acestia finantarea nerambursabila asigurata de UE a fost de 315.031 lei.
Mai mult, cofinantatorul proiectului a fost Consiliul Judetean care a contribuit cu o suma de 7.000 de lei in vederea cheltuielilor eligibile si cu 101.000 lei cheltuiel neeligibile. O anomalie a acestei investii o reprezinta faptul ca desi proiectul era anuntat ca fiind cel mai complex site de informare turistica din Transilvania, el a presupus o acumulare de informatii plagiate si de imagini care nu se potriveau contextului.
“Judetul Cluj se situeaza in jumatatea nord-vestica a tarii, aflandu-se in zona de contact a trei unitati naturale reprezentative: Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei. Din punct de vedere al ponderii suprafetei deţinute in totalul teritoriului naţional, judetul Cluj ocupa locul 12 pe tara cu 2,8%”, este fragmentul cu care incepe descrierea judetului, menit sa atraga turistii si care se regaseste pe mai multe site-uri.
Pentru continutul dezinformant al site-ului, responsabilitatea a fost a firmei administrate de PNL-istul Alin Stefan Baicoci, pe cand Sebastian Iacob Moga, membru al consiliului de Administratie al Univers T, a avut contractul pentru mobilarea centrului.
Societatea de Paza si Protectie Cluj cu datorii de 200.000 de lei
Aflata in subordinea Consiliului Judetean Cluj, are peste 14 ani de activitate in domeniul serviciilor de paza. Cu toate acestea, in ultimii trei ani de zile Societatea de Paza si Protectie Cluj a acumulat o datorie fata de Finantele clujene de 200.000 de lei.
Axente Husar si-a asumat functia de administrator al SC Paza si Protectie SRL, devenind un soi de erou salvator al investitiilor falimentare. Cu toate acestea, Consiliul Judetean Cluj a organizat la inceputul acestui an o licitatie directa pentru serviciile de paza si protectie pentru sediul institutiei, de pe strada Dorobantilor. Surprinzator, Paza si Protectie SRL a reusit sa piarda contractul, oferta SC Bronic Security SRL fiind declarata castigatoare. Firma are sediul in Bucuresti si a avut o propunere financiara de 74.664 de lei.
Potrivit ultimelor date financiare disponibile, in 2013 Paza si Protectie avea o datorie de 1,3 milioane de lei si o pierdere de 563.000 de lei.