Un studiu realizat de Banca Mondială arată că municipiul Cluj-Napoca se află pe locul II într-un clasament al celor mai atractive orașe din țară pentru cei care vor să își schimbe domiciliul. Când participanții la studiu au fost întrebat cu privire la preferința mutării reședinței pe teritoriul țării, 71,4% dintre respondenți și-au declarat înclinația către zonele urbane.
Potrivit raportului, cele mai atractive orașe sunt București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov. O pondere covârșitoare de respondenți doresc să locuiască în Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov – adică ponderea persoanelor care și-ar dori să locuiască în aceste orașe este mult mai mare decât ponderea populației din propria zonă urbană funcțională (ZUF) raportată la populația întregii țari.
La întrebarea “În ce oraș v-ar plăcea mai mult să locuiți?”, 15,23% au indicat București, 11,37%, Cluj-Napoca, iar 9,14%, Timișoara. Dar la întrebarea “În ce oraș, diferit de cel în care locuiți în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiți?”, 15,32% au menționat Cluj-Napoca, 14,46% București și 11,88% Timișoara.
Doar autostradă nu are Cluj-Napoca
Economiștii clujeni consideră că municipiul Cluj-Napoca are multe de oferit din toate punctele de vedere, ceea ce îl face atractiv pentru români.
“Clujul oferă slujbe, iar slujbele pe care le oferă Clujul sunt bine plătite, atmosfera Clujului se îndreaptă mai multe spre cultural decât spre mers acasă și stat la televizor, adică oferă o paletă de oportunități pentru viață mult mai largă decât alte orașe, Clujul are un potențial de creștere datorită inițiativei mai ales private, dar și deschiderea administrației publice locale. Mai rămân autostrăzile și dacă le-ar avea și pe acelea aș spune și că autotrăzile Clujului sunt un punct forte pentru că oferă posibilitatea oamenilor de mișcare dintr-un punct în altul, dar aceasta nu o putem spune deocamdată”, este de părere economistul Iosif Pop.
Banca Mondială vede dezvoltarea doar la oraș
Pe de altă parte, sociologii consideră că ideea Băncii Mondiale din studiul respectiv este eronată, într-o anumită măsură din cauză că la dezvoltarea unui oraș, precum Cluj-Napoca, își aduc aportul și zonele rurale din jur.
„Eu nu sunt de acord cu modul în care Banca Mondială a încadrat acest studiu. Ideea principală pe care o are Banca Mondială e aceea că economia se întâmplă în spații urbane și creșterea spațiilor urbane înseamnă creștere economică, per total. Lucrul acesta este extrem de problematic și neadevărat, în primul rând pentru că există extrem de multă economie care se întâmplă și în mediul rural, în două feluri – pe de o parte prin producția agricolă extrem de importantă și extrem de serioasă, dar care ajunge să fie contabilizată în mediul urban (de exemplu, ceea ce se produce în sudul României, cel mai celebru județ fiind Călărașiul, care are o producție fantastică de cereale, dar totul este depozitat de către firme multinaționale și apoi tranzacționat pe piețele din Detroit); pe de altă parte, foarte multă forță de muncă din boomul industrial prin care trece România se întâmplă cu muncitori din spații rurale (dacă ne gândim la Jucu, foarte multă forță de muncă de acolo e din întreg județul și în special din spațiile rurale pentru că foarte puțini muncitori își permit să aibă o viață urbană și în același timp să primească salarii extrem de mici)”, explică sociologul clujean Norbert Petrovici.