În timp ce în orașele europene, precum Lyon, cu care ne place să ne asemănăm, platanii au început să fie eliminați în ultimele decenii, pentru a nu le asigura „cea mai bună calitate a vieții” tigrilor de platan, în Cluj-Napoca această specie de arbore a fost plantată intensiv în ultimii ani, în cadrul unei campanii de înverzire a Clujului care ne-ar putea face să vedem stele verzi în zilele călduroase de vară, când insectele care se înmulțesc excesiv în acești copaci pică din arbori peste trecători.
Dacă, în anii trecuți, tigrul de platan începea să devină o problemă abia în toiul verii, anul acesta Corythucha ciliata a început să se lipească de clujeni ca puricii din luna mai. Fiindcă tratamentele fitosanitare, eficiente pentru combaterea altor insecte, nu au efecte semnificative asupra tigrului de platan, și fiindcă habitatul său crește odată cu „Clujul Verde”, putem doar să ne imaginăm cum va fi pe străzile Clujului în luna august, ori în august în următorii ani, când vom avea, cel mai probabil, și mai mulți platani, și mai mulți tigri.
„Clujul Verde nu este doar un concept, ci o direcție clară pe care municipalitatea clujeană s-a încadrat, cu obiectivul de a crește calitatea vieții în oraș prin modernizarea, extinderea și amenajarea de noi spații verzi. Orașul nostru a fost selectat recent parte a Misiunii europene „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030”, alături de mari capitale și orașe europene. Până în 2030 ne propunem să plantăm peste 100.000 de arbori și să creăm sau extindem peste 190 de spații verzi”,a declarat primarul Emil Boc, în data de 8 mai, pe pagina sa de Facebook, promisiune reiterată frecvent, în ultima vreme, în spațiul virtual.
„Clujul Verde: 1.425 de arbori de talie mare plantăm în această primăvară și 100.000 de arbori plantați până în 2030
A început „ofensiva verde” în Cluj-Napoca. 132 de arbori de talie mare au fost plantați pe noul drum care face legătura cu Centrul Regional de Excelență în Industrii Creative (CREIC). În această primăvară vor fi plantați 1425 de arbori cu balot mare la rădăcină din specii precum aces, tilia, platanus sau rubinia.
Locurile de joacă din oraș vor fi umbrite de 400 de arbori. De asemenea, 1335 de arbuști vor fi plantați în spațiile verzi ale școlilor și grădinițelor, în parcuri și pe aliniamentele stradale.
În toate zonele unde au fost demolate garaje Primăria Cluj-Napoca creează spații verzi.
Nu în ultimul rând, anul acesta, orașul nostru va fi colorat de peste 239.000 de flori (material dendrofloricol) plantate în toate cartierele”, a anunțat primarul Boc pe Facebook în data de 8 aprilie, fiind rugat de clujeni, la secțiunea de comentarii, „să nu mai planteze platani”.
Toate bune și frumoase, e imposibil să combați o inițiativă generoasă, precum cea a Primăriei Cluj-Napoca, de a înverzi orașul prin plantarea a 100 000 de arbori. Numai că plantările de arbori ar trebui să fie realizate prin decizii ale specialiștilor, și nu numai prin decizie politică. Atunci când decizia și modul de implementare sunt doar la latitudinea politicienilor, se ajunge ca o inițiativă bună, în esență, să aibă rezultate dezastruoase, în practică.
Libertatea.ro a dedicat un întreg dosar tigrului care a infestat și Bucureștiul după plantările masive de platani. În Franța, problema este mai veche, iar în Lyon, orașul cu care primarului Boc îi place să compare Clujul, după cum au scris jurnaliștii Libertatea, populația de tigri a fost diminuată prin reducerea numărului de platani.
Potrivit medicilor din Franța, „insecta şi-a dezvoltat abilitatea de a suge sânge uman”. Astfel, dacă ajunge să înțepe mai multe persoane consecutiv, poate exista posibilitatea de a transmite agenți infecțioși.
Vă redăm un fragment din articolul Libertatea. Poate îl citește și Primăria Cluj-Napoca și începe să ia măsuri, după modelul orașului Lyon:
„Dacă la Bucureşti, după ’89, nu a mai fost o gândire unitară cu privire la spaţiul verde, în oraşele occidentale erau luate primele măsuri cu privire la gestionarea soiurilor de arbori care, dincolo de aspect şi aer curat, ridicau probleme fito-sanitare.
Asta pentru că, din cauza lor, se înmulţeau necontrolat anumite insecte, care ajungeau în cele din urmă să afecteze viaţa locuitorilor.
«Platanul are mai multe probleme. Asta cu tigrul este una dintre ele. Tu, dacă ai mulţi arbori dintr-o specie, încurajezi răspândirea bolilor. Doi la mână, dacă ai foarte mulţi platani, insectele se înmulţesc şi mai mult. Dacă sunt foarte multe, nu mai pot mânca doar platan. Este cunoscut în literatura de specialitate că migrează la frasin. Şi tot ca parte a literaturii de specialitate, niciun oraş sau municipalitate nu recunoaşte că are o problemă, până când un cercetător nu începe să scrie despre asta», a declarat, pentru Libertatea, Diana Culescu, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România.
Nici municipalitatea din oraşul francez Lyon nu a recunoscut că are o problemă decât după 1990.
Atunci, unu din doi arbori plantaţi în oraş era platan. Şi tot atunci, din cauza invaziilor de insecte, a început eliminarea copacilor.
Lyon este cel mai elocvent exemplu cu privire la problemele pe care le ridică această specie de arbori.
Primăria de acolo a redus populaţia de platani, între 1992 şi 2011, de la 52 de procente la 26 la sută din fondul arborilor din oraş.
Tot la Lyon, politica de eliminare a platanilor continuă, iar populaţia este informată cu privire la problemele pe care le ridică aceşti arbori. Au fost tipărite inclusiv broşuri în acest sens.
Broşură de informare cu privire la invazia tigrilor de platan tipărită de administraţia locală din Lyon.
Dincolo de invazia insectelor, municipalitatea din Lyon se confruntă şi cu o serie de costuri ridicate, dar şi cu riscuri pe care le ridică pesticidele, aflăm din broşura de informare.
- sunt dăunătoare mediului, deoarece pesticidele utilizate sunt nocive pentru alte insecte, dăunează faunei piscicole şi poluează pânza freatică. Prin urmare, pesticidele nu pot fi folosite la mai puţin de 50 de metri de o întindere de apă;
- sunt dificil de aplicat, din cauza înălţimii copacilor, care trebuie „pulverizaţi” în întregime;
- poluează fonic, tratamentul fiind aplicat mai ales noaptea, cu ajutorul unor utilaje neadaptate mediului urban;
- sunt costisitoare, deoarece tratamentul trebuie aplicat în fiecare an, în mai multe reprize, asupra întregii populaţii de platani.
Lupta împotriva tigrului platanului: o operaţiune costisitoare şi care implică anumite restricţii. În prezent, doar tratamentele chimice s-au dovedit a fi eficiente pentru alungarea temporară a tigrului de platan.”
Potrivit Libertatea, în 2011, francezii au anunţat că au înjumătăţit platanii şi, implicit, au redus cu 50 la sută riscul unor invazii de insecte. Potrivit Primăriei Cluj-Napoca, la noi continuă plantările.
Ce soluții are Primăria Cluj-Napoca pentru eliminarea tigrului de platan?
„Este vorba de o insectă nouă care a apărut în municipiu. Pentru aceste insecte aplicăm tratamente fitosanitare. La fiecare început de an Primăria face și preventiv astfel de tratamente, dar la acest tip nou de insectă care a apărut la mijlocul lunii iulie am intervenit imediat acolo unde au fost punctual sesizări. Începând de ieri am început și tratamente programate pentru combaterea acestor dăunători și a bolilor pe care le produc aceste insecte. Primăria poate să facă dezinsecție doar cu substanțe care sunt autorizate și agreate de instituții. Tratamentele fitosanitare Primăria le execută cu RADP, care are în atribuții acest tip de tratamente și le face cu substanțe care ne sunt indicate de către Oficiul Sanitar Cluj. Referitor la această insectă, am primit de la Oficiu o adresă prin care ne recomandă care sunt substanțele autorizate pentru acest tip de insectă și cu aceste substanțe se efectuează tratamentele. Noi efectuăm tratamentele și urmărim în timp care sunt efectele acestor substanțe”, a declarat city managerul Gheorghe Șurubaru, în luna august a anului trecut.
Cum tratamentele e clar că nu sunt eficiente pentru combaterea tigrului care a infestat Clujul, probabil că, în final, tot la soluția francezilor, de eliminare a platanilor, vom ajunge. Până atunci însă continuăm să plantăm, ca să avem pe urmă ce tăia. Declarativa „cea mai bună calitate a vieții” cu cheltuială se ține.