Politica

SURSE Liderii PSD și PNL, tot mai nemulțumiți de comportamentul UDMR și al oficialilor din Ungaria, acuzați că încurajează revizionismul pe teritoriul României

Liderii PSD și PNL sunt tot mai nemulțumiți de comportamentul UDMR și al oficialilor din Ungaria, acuzați că încurajează revizionismul pe teritoriul României, au declarat pentru G4Media.ro surse politice din coaliție. Potrivit acesta, tema va fi ridicată în această seară la ședința coaliției programată să înceapă la ora 18.00.

Ultimul eveniment care ar fi stârnit nemulțumirea liderilor PSD și PNL a fost participarea vicepremierului Kelemen Hunor la un eveniment organizat de Episcopia Reformată din Ardeal,  unde a vorbit având în fundal imaginea stilizată a Ungariei Mari.

Kelemen Hunor a declarat că  nu a sesizat simbolul. Organizatorii susțin că ar fi vorba despre un logo realizat în 2009 (un copac având o rădăcină sub forma Ungariei Mari) și a fost folosit până acum la foarte multe evenimente. Acesta a confirmat că are forma Ungariei Mari, dar a spus că înțelesul său este unul religios, care acoperă zonele în care se află episcopii reformate și care se află astăzi pe teritoriul României, Ungariei, Slovaciei și Serbiei.

Sunt supărați degeaba. UDMR joacă Coaliția din veșnica poziție bașama după cum îi cântă Viktor Orban

Un lider liberal a declarat că nu se va pune problema scoaterii de la guvernare a UDMR ”în acest moment”, dar că va avea loc o discuție despre ”ce înseamnă respectul pentru România” iar un alt lider PSD a vorbit despre diferența dintre ”provocări și actul de guvernare”.

O serie de evenimente petrecute doar în ultimele două săptămâni au tensionat treptat relațiile politice în coaliție.

Jucătorii de la Miercurea Ciuc și Gheorghieni care formează nucleul echipei naționale de hochei au cântat imnul Ținutului Secuiesc, la ultimul meci disputat la Campionatul Mondial de la Ljubljana, scrie Prosport.

Jucătorii au cântat imnul înaintea partidei cu Ungaria, pe care au pierdut-o cu scorul de 2-4.

Vicepremierul Sorin Grindeanu (PSD) a calificat gestul hocheiștilor drept infam și a cerut Federației Române de Hochei să ia măsuri urgente și să aplice sancțiuni.

  • ”Nu pot însă să înțeleg și să tolerez gestul infam al hocheiștilor din naționala României care au cântat așa-zisul imn al Ținutului Secuiesc. Este un afront și o lipsă nerușinată de respect față de România, față de români și față de tricolor. Și sper ca lucrurile să nu rămână nepedepsite. Cer Federației Române de Hochei, Ministerului Sportului și tuturor celorlalți factori responsabili să ia măsuri urgente pentru a aplica cele mai dure sancțiuni după acest gest incalificabil. Cine nu respectă România nu are ce căuta în roșu, galben și albastru! Pentru noi aceste culori înseamnă totul!”, a declarat Grindeanu.

Ulterior, Toke Zoltan, portarul naționalei României în meciul pierdut împotriva Coreei de Sud la Campionatul Mondial de Hochei, a purtat o cască pe care au fost imprimate steagul Ungariei și steagul secuilor.

În aceeași perioadă (8 mai) reprezentantul premierului ungar, Katalin Szili, a declarat la Sfântu Gheorghe, că fără drepturi colective, integrarea în România a comunității maghiare din Transilvania este doar o asimilare.

„Ca următor pas al politicii naţionale trebuie să ne adresăm Organizaţiei Națiunilor Unite (ONU) pentru a recunoaște dreptul de a păstra identitatea națională ca drept fundamental al omului, așa cum a procedat şi în cazul dreptului la un mediu curat și sănătos”, a mai spus Katalin Szili.

Doi parlamentari UDMR au participat, pe 20 mai, la premierea celor doi etnici maghiari condamnaţi pentru că au vrut detoneze o bombă la parada de Ziua Națională a României, transmite TVR Cei doi secui au fost decoraţi de un ONG din Budapesta, pentru că „au luptat” pentru Ținutul Secuiesc. Parlamentarii români prezenți la eveniment susţin că etnicii maghiari au fost condamnaţi pe nedrept.

În fine, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a luat poziție vineri după ce președinta Ungariei, Katalin Novak, a postat pe Facebook un mesaj în care susține că ”e prioritatea mea să reprezint toți maghiarii, indiferent dacă trăiesc înăuntrul sau în afara granițelor”.

”Potrivit dreptului internațional, un stat nu poate să își aroge drepturi de orice fel în raport cu cetățenii altui stat. În plus, responsabilitatea primară pentru respectarea drepturilor identitare (etnice, culturale, religioase, lingvistice) ale cetățenilor români de etnie maghiară revine României, ca stat de cetățenie”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe de la București, condus de Bogdan Aurescu.

Mai mult, MAE arată că ”astfel de declarații nu corespund standardelor europene în materie și nici spiritului Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară”.