Astazi s-a lansat oficial aplicatia cu care Clujul candideaza la titlul de Capitala Culturala Europeana (CCE). Directorul asociatiei care s-a ocupat de proiect a subliniat ca a avut la dispozitie cel mai mic buget din tara pentru acest demers. Planurile asociatiei pentru anul 2021 sunt non-conformiste si indraznete, iar autoritatile propun sprijin.
Evenimentul a avut loc la Casinoul din Parcul Central, in prezenta oficialitatilor locale si judetene, a unor politicieni, oameni de afaceri, universitari si directori de institutii culturale. Primul care a luat cuvantul a fost primarul Emil Boc.
“Este o aplicatie foarte buna, la care a lucrat tot ceea ce a avut mai bun Clujul, pentru a ne prezenta in cea mai buna forma posibila in competitia pentru CCE. Vreau sa multumesc pentru efortul dezinteresat pentru comunitate facut de foarte buni specialisti, foarte multe personalitati ale vietii publice, culturale, artistice din Cluj-Napoca, reprezentanti ai societatii civile nu in ultimul rand, care, in efortul lor conjugat de a ne pune pe masa cea mai buna optiune cu putinta pentru candidatura noastra. Cred ca aceasta documentatie prezentata astazi reprezinta Clujul, reprezinta asteptarile noastre, reprezinta unde suntem si unde dorim sa ajungem. Nu vrem sa spunem ca in Cluj toate sunt bune si frumoase, e clar ca nu e asa, dar tocmai aceasta ne poate ajuta sa imbunatatim lucruri in acest oras. Vreau sa il felicit pe Florin Morosanu pentru rezistenta, anduranta, capacitatea de dialog, disponibilitatea de a asculta, de a pune la aceeasi masa oameni cu pareri diferite, cu viziuni diferite si nu a fost un lucru usor. Cu totii avem un scop comun: orasul nostru drag, pe care vrem sa il ducem in Europa si sa aratam ca suntem mandri de ceea ce avem aici. Am convingerea ca vom castiga in decembrie, in semifinala, iar in finala de anul viitor titlul va veni la Cluj-Napoca. Sunt mandru de aceasta realizare, ma reprezinta si ne reprezinta si sunt ferm convins ca poate fi o carte de vizita a fiecaruia dintre noi si, in acelasi timp, ne deschide orizontul de asteptare”, a declarat primarul.
Morosanu a admis apoi ca “acesti cinci ani au fost un demers complex, dar fain”.
Consiliul Judetean (CJ) a fost reprezentat la eveniment de Vakar Istvan, vicepresedinte al institutiei, care a salutat adunarea in romana, maghiara si germana.
“Acest Cluj este atat Cluj, cat si Kolozsvar si Klausenburg. Asa l-am cunoscut, si, de fiecare data cand am avut ocazia si am fost invitat la intalnirile asociatiei am tinut sa fim impreuna si sa putem pune o mica pietricica, o caramida la aceasta contributie. Sustin din tot sufletul aceasta aplicatie, imi doresc candidatura pentru Clujul meu, pentru Kolozsvarul meu si pentru Clujul tuturor. Sunt ferm convins sa avem potential, dar va trebui sa muncim pentru asta, va trebui sa ne construim aceasta candidatura. Titlul este un simbol. Ceea ce castigam noi cu adevarat din aceasta aplicatie este efectiv acele investitii pe care vom fi obligati sa le facem”, a spus aceasta.
Directorul Asociatiei Cluj-Napoca 2021 CCE a subliniat apoi ca atat municipalitatea, cat si CJ au aprobat bugetele necesare candidaturii.
“Dupa cinci ani de zile cred cu tarie ca suntem cea mai ieftina candidatura din tara. Am costat aproximativ 60.000 de euro”, a atras atentia Florin Morosanu.
“Prima provocare careia ii raspundem impreuna”
Aplicatia este impartita pe sase capitole plus introducerea, are peste 60 de intrebari la care se doresc raspunsuri in aceasta perioada.
Inca de la inceput se precizeaza faptul ca municipiul Cluj-Napoca este „inima Transilvaniei” dintotdeauna, iar, de 100 de ani incoace, este si unul dintre cele mai importante orase ale Romaniei.
“Noi, clujenii, suntem multiculturali nu prin optiune, ci, la fel ca in multe alte locuri ale Europei, prin destin. Il gestionam adesea vizionari si curajosi, sub tensiunile, dramele si tragediile istoriei. Secolul scurs din 1918 pana azi, desi a traversat regimuri si ideologii diferite, unele dramatice, este,din perspectiva convietuirii, unul al echilibrarii permanente si asidue”, se arata aici.
La loc de cinste se afla si diversitatea orasului.
“Daca te apropii de „sufletul orasului”, descoperi imediat ca exista un Cluj al romanilor, un Cluj al maghiarilor, al germanilor al romilor, al evreilor; un Cluj al batranilor si un Cluj al tinerilor, unul al studentilor, altul al muncitorilor, un Cluj al femeilor si un Cluj al barbatilor, un Cluj al centrului si unul al periferiei. Fiecare comunitate inalta un turn al iubirii de Cluj, ignorandu-le pe celelalte, astfel incat Cetatea noastra este si o alaturare, cateodata litigioasa, de monumente ale apartenentei.
Participarea la competitia pentru titlul de Capitala Europeana a Culturii ne-a unit. Este prima provocare careia ii raspundem impreuna. Ea ne-a ajutat sa ne cunoastem mai bine. Castigarea titlului ar fi prima victorie impreuna care ne-ar confirma ca suntem o Europa in miniatura aflata in procesul definirii si reconstructiei identitatii sale”, au scris realizatorii aplicatiei.
Conceptul candidaturii noastre este rezumat de expresia “East of West”, care vorbeste despre aceasta redescoperire de sine.
“Despre puntile pe care le poti cladi spre ceilalti. Istoria ne trimite un mesaj paradoxal: numele de Cluj provine din latinescul [Castrum] clus, care inseamna „spatiu inchis”, dar simbolul istoric al orasului este o cetate cu portile ridicate.
Ne dorim sa fim Capitala Europeana a Culturii pentru a ne deschide nu doar inspre exterior, catre strainii care ne viziteaza, ci si inspre interior, catre noi insine, ca sa putem spune Europei ce am aflat unii despre altii, iar Europa sa se vada reflectata in diversitatea de la noi. Aceasta e viziunea noastra”, au rezumat oficialii proiectului.
Clisee si probleme
In acelasi context, conceptul candidaturii, pe langa sublinierea situarii Clujului ca oras cosmopolit si occidental in Estul Europei pe cat suntem un oras rasaritean de marime medie in Vestul Europei, pune si probleme, cum ar fi unde in Europa se intalnesc Vestul si Estul sau in ce conditii o frontiera fizica influenteaza prejudecatile.
“Denumindu-ne conceptul East of West, si nu West of East – asa cum s-ar fi asteptat unii – suntem decisi sa punem in discutie, insa neaparat cu umor, cliseele referitoare la acest spatiu geografic si mental. Nu ne intereseaza sa lansam noi ideologii. East of West este misiunea pe care ne-am asumat-o de a face cunoscuta mai bine intelegerea noastra rasariteana asupra vietii. Vrem sa investigam si sa prezentam cultura esteuropeana, felul nostru specific de trai si capacitatea noastra unica de a ne adapta unor evenimente si contexte neprevazut”, se arata aici.
Totusi, se atrage atentia ca “suntem, totusi, destul de departe de a ne considera o comunitate care a cazut de acord asupra principiilor si valorilor sale”.
“Mari segmente din populatia Clujului raman disparate: mediul de afaceri si sectorul cultural nu comunica suficient, institutiile publice si asociatiile private se inhama rareori la un proiect comun, iar cercetarea academica este ruptade teme locale”, se atrage atentia.
O alta situatie care cere rezolvare este si cea in care cultura continua sa fie perceputa in Cluj-Napoca ca fiind mai ales un sector al elitelor, legat putin sau chiar deloc de viata de zi cu zi.
Clujul, laborator al creativitatii sociale
Sunt enumerate in aplicatie si proiecte prin care aplicatia are contributie la strategia pe termen lung.
“Actuala Strategie de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca a fost elaborata in 2013 si vizeaza perioada 2014-2020, pentru a coincide cu exercitiul bugetar al Uniunii Europene. Documentul tinteste insa orizontul anului 2027, asigurand continuitatea principalelor directii de actiune. Spre deosebire de viziunile multor alte orase, care sunt concepute de un mic grup de specialisti, noua Strategie a municipiului Cluj-Napoca este rezultatul efortului coordonat a peste 300 de experti locali. si asta pentru ca municipalitatea a inteles ca dispunem de o expertiza vasta si foarte diversa, datorita universitatilor, a mediului de afaceri si a sectorului independent”, arata oficialii proiectului.
Strategia generala este gandita pe trei piloni – Inovatie, Universitate si Participare, considerati factori-cheie pentru dezvoltarea orasului.
“Dat fiind acest profil, Clujul are aspiratii comparabile cu ale unor orase europene de marime medie precum Graz, Linz, Karlovy Vary sau Szeged, care sunt similare prin dinamism, mediu universitar puternic, sectoarele culturale si creative, precum si prin societatea civila.
Conceptul-cheie al Strategiei Culturale se inscrie in linia alegerilor facute de cele mai dinamice orase europene. Acest concept se rezuma astfel: cultura are potentialul de a fi unul dintre catalizatorii dezvoltarii orasului, din perspectiva progresului urban, social si economic inerea titlului de Capitala Europeana a Culturii este una dintre caile prin care vrem sa atingem o parte dintre obiectivele pe termen lung: „Clujul se va defini ca un oras european, centrul istoric al Transilvaniei, o comunitate cu caracter unic, intercultural. Cluj-Napoca va fi o retea de comunitati interconectate, un laborator al creativitatii sociale, un oras cu spirit tanar, in egala masura prietenos si responsabil”, se explica in document.
De asemenea, din perspectiva sociala, mecanismul-cheie pe care-l urmareste candidatura Clujului este “responsabilizarea sociala prin intermediul responsabilizarii culturale”.
“Viziunea noastra se refera la crearea unui model bazat pe incluziunea minoritatilor, a persoanelor defavorizate si a celor cu nevoi speciale. Vom propune o Platforma Interculturala pentru a stimula grupurile etnice din Cluj-Napoca, sa creeze proiecte comune.
Programul nostru va declansa procese de incluziune care vor duce la solutii durabile pentru unele dintre problemele comunitatii de romi: programe educationale pentru adulti si copii, formare profesionala, implicare civica. Aceste procese vor creste increderea reciproca intre actorii implicati: comunitatile de romi, autoritati, sistemul educational, mediul de business, ONG-uri. Vom crea oportunitati, prin intermediul proiectelor COM’ON Cluj-Napoca – Fondul InJoy si Academia Deschisa a Schimbarii, pentru ca microcomunitatile sa preia initiativa cand vine vorba despre imbunatatirea conditiilor de trai din cartiere. In plus, programul nostru destinat voluntarilor va aduce laolalta mii de clujeni si de cetateni europeni care vor experimenta si fauri impreuna un adevarat laborator urban”, promit oficialii proiectului.
Somesul, in prim-plan
Din perspectiva economica si a dezvoltarii urbane, programul pentru 2021 va ajuta orasul sa obtina “maximum posibil din creativitate si inovatie”.
“Planul de regenerare a raului Somes va fi una dintre schimbarile majore: atragand atentia orasului catre acest curs de apa, se vor crea oportunitati in domeniul transportului, al ariilor ecologice, sportului si activitatilor recreative”, se arata in aplicatie.
Nu sunt uitate mult discutatele industrii creative, programul Cluj Media City, sprijinind “deschiderea de afaceri in domeniul designului, in
new media si productie cinematografica”.
De pe Somes, in Hoia sau la garaje
Ca proiecte concrete, este sugerata o abordare turistica care sa mearga “din centrul vechi al orasului, care trepideaza de viata, pana in pasnicele sate din apropiere, si din Gradina Botanica pana pe Cetatuia care vegheaza Somesul”.
“Locuri precum padurea bantuita de la Hoia sau spectaculoasa mina de sare de la Turda se numara printre favoritele publicatiilor de calatorie din Occident, la fel cum Transilvania si povestile sale reprezinta un magnet pentru tot mai multi europeni”, spun semnatarii aplicatiei.
Un alt proiect vizeaza revitalizarea blamatelor garaje comuniste din cartierele Clujului.
“Garaje 2.0 – este un proiect pilot de regenerare urbana care urmareste cresterea calitatii, functionalitatii, precum si a gradului de utilizare publica a spatiilor dintre blocurile de locuinte. Peste tot in Romania, cartierele oraselor sunt dominate de mici garaje fara un design predefinit. Nu de putine ori, ele ocupa tot spatiul util dintre blocuri, fara a lasa loc unor spatii care sa poata fi utilizate public. La initiativa unui grup de arhitecti clujeni, va fi derulat un proiect-pilot care va viza un spatiu de acest gen, de dimensiune mai mica, selectat in functie de disponibilitatea si interesul locuitorilor din zona, prin care garajele actuale vor fi inlocuite cu o structura pe doua nivele, care sa ofere spatii de parcare la nivelul solului si spatii verzi care sa fie utilizate ca
locuri de joaca, parcuri sau gradini urbane, la nivelul superior. Intr-o etapa ulterioara, acest model poate fi imbunatatit si adaptat pentru alte zone cu profil similar din intreaga regiune (Europa de Sud-Est)”, se arata aici.
De asemenea Centrul European pentru Arta Contemporana isi propune sa valorifice faimoasa scoala de arta de la Cluj. Alte asemenea initiative ar mai fi Academia Deschisa a Schimbarii, Programul Voluntarilor sau platforma SharED, Com’on Cluj-Napoca, Fondul InJoy si alte initiative care “vor continuate ca activitati permanente sau anuale, oferind unor persoane provenind din diverse medii sociale oportunitati sustenabile de a participa la viata orasului”. Nu in ultimul rand, programul cultural pentru anul 2021 isi propune sa faciliteze un acces larg grupurilor de persoane vulnerabile sau dezavantajate.
Solidaritatea de la tara, resuscitata la Cluj
O idee inedita din aplicatie este si readucerea la viata a actiunilor prin care oamenii socializau si se ajutau intre ei la nevoie.
“In satele din Romania se mai intalneste o forma de solidaritate denumita „claca”: satenii se aduna, la nevoie, sa ajute o familie care are multa munca de facut intr-o singura zi, cum ar fi culesul viei ori pregatirea mancarii la
nunta sau la inmormantare. In orase, batranii se strang, mai ales seara, pe banci instalate in fata blocului, unde stau la povesti sau se imbie
cu un pahar de socata facuta in casa. In Romania e o practica uzuala ca oamenii sa-si imprumute aparate precum masini de gaurit sau sa-si ajute vecinii in a gasi o solutie provizorie atunci cand se strica masina. Identitatea noastra de „estici” va fi sursa acestui proces de resemnificare a Europei. In realitatile complexe de astazi, afectate de rupturi sociale, economice si de mediu, gandirea strategica de tip clasic se dovedeste a fi insuficienta. Experienta noastra in a strabate crizele si a supravietui in conditii de
saracie ne-a invatat sa actionam solidar, sa fim creativi cand e vorba de solutii la probleme neasteptate, sa improvizam, dar, totodata, sa ramanem conectati la traditii. Iar Europa de azi are nevoie de aceasta inventivitate”, isi explica realizatorii aplicatiei ideea.
“Clujul poate sa ofere Europei inspiratie”
Mobilitatea fortei de munca si migratia se numara, de asemenea, printre preocuparile echipei Cluj CCE. Este mentionata atractia pe care Clujul o exercita asupra absolventilor de facultate din Transilvania, migratia medicinistilor de la Cluj spre Occident, si fenomenul “abandonarii” in tara a copiilor celor plecati la munca in strainatate. Pe de alta parte, se atrage atentia ca migratia si politicile referitoare la refugiati se numara printre cele mai dureroase probleme la care UE cauta solutii.
“Impartasim aceste ingrijorari si ne asumam raspunderea de a facilita dezbaterea pe aceste subiecte in cadrul proiectului denumit Future Fabulators. Sustinut de o retea transnationala de organizatii de arta experimentala, Future Fabulators incurajeaza participantii sa-si imagineze si sa investigheze o multitudine de variante ale vietuirii in Europa viitorului.
Asta poate insemna ca un student isi trimite o scrisoare din viitor sau ca-si imagineaza o zi din viata sa din 2045 in eventualitatea, de pilda, ca UE ar inceta sa existe pana atunci. Sau ca un grup de arhitecti proiecteaza planul unui oras de peste 50 de ani, cand habitatele urbane ar putea avea granite cu puncte de control al migratiei. Toate aceste idei reprezinta modalitati de constientizare a unor teme de actualitate, cum ar fi practica muncii, migratia si demografia, teme care sunt direct legate de viata noastra de zi cu zi”, arata specialistii.
Este metionala si criza de modele in Europa.
“Clujul poate sa ofere Europei inspiratie, modele si o noua poveste. O poveste despre o noua Europa, mai extinsa ca suprafata, dar mai ales ca intindere mentala, mai interesata de incluziune si mai primitoare, mai rezistenta si mai temeinica, mai constienta de sine si mai bine conectata. Pe langa povestea acestei Europe „reinventate”, programul nostru cuprinde experimente care o si exemplifica”, sugereaza acestia.
Clujul s-a inscris in competitia nationala alaturi de 11 alte orase. Castigatorii vor fi desemnati in luna decembrie.