Societatea Academică din România (SAR) și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România (FES), au lansat, joi, 3 iunie 2021, studiul național Meditațiile în România: sistem educațional paralel sau complementar?, primul studiu care mapează fenomenul meditațiilor din țara noastră după aderarea României la Uniunea Europeană.
Studiul a fost realizat pe eșantioane reprezentative la nivel național, atât în rândul părinților elevilor de vârstă școlară sau care să fi absolvit liceul anul trecut, dar și în rândul elevilor din clasele V-XII.
Majoritatea părinților sunt de acord că elevii au nevoie de meditații pentru a dobândi cunoștințe la nivel mediu, iar această activitate ar trebui fiscalizată. Sistemul orelor particulare/meditațiilor este accesat în mai mare măsură de către părinții din mediul urban, cu studii medii și superioare, care au unul-doi copii în familie, venituri peste medie și care sunt nemulțumiți de sistemul public de educație.
- Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditațiilor, cu o frecvență mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a și a XII-a;
- Matematica, limba și literatura română precum și limbile străine sunt materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire;
- Plata meditatorului se face pe baza unei înțelegeri și sunt puține cazuri care au drept bază o formă contractuală și/sau bonuri fiscale. Costul mediu al unei ședințe de pregătire particulară este între 50-100 de lei, iar o familie plătește lunar, aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării;
- Din analiza acestor date coroborate putem spune că familiile cu educație ridicată, care au resurse financiare și sunt nemulțumite de sistemul public de educație apelează la meditații pentru a-și sprijini copii în dobândirea competențelor necesare;
- Copiii din mediul rural, care provin din familii numeroase, mai puțin educate și cu resurse financiare limitate sunt lipsiți de posibilitatea de a dobândi cunoștințe prin achiziționarea de ore suplimentare cu un profesor.
Nevoia de meditații pentru a obține cunoștințe de nivel mediu întrunește acordul majorității elevilor. Meditațiile sunt considerate ca necesare, în mai mare măsură, de către elevii din clasele terminale (a VIII-a și a XII-a) și elevii care învață în școli din mediul rural. Liceenii care urmează un profil tehnologic, comparativ cu colegii lor de la alt profil, cred că au nevoie de meditații în mai mare măsură.
- 1 din 4 elevi ia meditații la cel puțin o materie; sistemul meditațiilor este accesat, cu preponderență, de elevii din mediul urban, din clasele terminale și care sunt nemulțumiți de educația furnizată de sistemul public de educație;
- Un sfert dintre elevii care cred că e nevoie de meditații nu și le permit financiar. Veniturile familiei de proveniență constituie un factor explicativ pentru diferența dintre ponderea celor care consideră meditațiile ca necesare și ponderea elevilor care sunt parte din acest sistem al meditațiilor. Unul din patru elevi care este de acord că meditațiile sunt necesare pentru a obține cunoștințe de nivel mediu, spune că nu și le permite financiar.
- Ierarhia motivelor invocate de elevi în favoarea meditațiilor se prezintă astfel: pregătirea examenelor naționale, faptul că nu înțeleg conținutul materiei predate la școală (inclusiv școala on-line) sau doresc să o înțeleagă mai bine ori să obțină rezultate școlare mai bune.
- Dintre cei care iau meditații, cei mai mulți accesează lecții suplimentare pentru matematică (80%); aproximativ o treime iau meditații la limba română (33%) sau limbi străine (29%). În general, majoritatea elevilor iau meditații la o singură materie (56%), iar 1 din 3 elevi face meditații la 2 materii. Cei mai mulți elevi participă la meditații o dată pe săptămână, iar 1 din 4 participă chiar de câteva ori pe săptămână.
- Elevul sau părintele sunt cei care au luat inițiativa de a achiziționa meditații în anul școlar trecut. În cele mai multe cazuri (62%), orele de pregătire suplimentară sunt ținute cu un profesor din altă școală. Profesorul de la clasă este preferat de 16% dintre elevii care au făcut meditații, iar un alt profesor din școală de 13% din elevi. În majoritatea cazurilor (83%) lecțiile se derulează acasă la meditator, iar în cazul a 55% sunt 1 la 1 (meditator-elev). În 40% din cazuri, meditațiile se derulează în grup restrâns, de 2-3 elevi.
- Indiferent de opinia adulților cu privire la meditații, majoritatea tinerilor evaluează că această formă de învățare i-a ajutat/îi va ajuta în viitor (94%) și apreciază meditatorul (95%). Ca urmare a participării la meditații, situația școlară s-a îmbunătățit într-o măsură semnificativă în cazul a 73% din tineri. Această percepție este justificată de notele mai mari obținute la școală și la evaluările naționale, înțelegerea materiei și creșterea stimei de sine.
- În topul activităților preferate de elevi în locul meditațiilor se află întâlnirile cu prietenii. Activitățile de învățare (temele, lectura) s-ar fi extins și în timpul acordat meditațiilor.