În data de 5 mai 2020, Monica Anisie, ministrul educației, declara că „Ministerul Educației a pus deja în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se alocă 150 de milioane de RON pentru asigurarea de achiziții de dispozitive pentru copiii din mediile dezavantajate”. A precizat, de asemenea, că statisticile MEC arată că în jur de „250.000 de copii au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online și aceste echipamente noi le achiziționăm și cu internet pentru 2 ani plătit, în așa fel încât să nu existe probleme”.
Calculat din numărul de 2.824.594 de copii înscriși în ciclul preuniversitar, în anul școlar 2019-2020 reiese că doar 9% dintre elevi au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online .
În perioada 27-30 aprilie 2020, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, cu sprijinul Fundației Viață și Lumină și al FEPAL – Federația Părinților și Aparținătorilor Legali, a realizat o cercetare pe bază de chestionar. Volumul eșantionului, care a fost unul simplu aleatoriu, a fost de 1.319 respondenți, dintre care 1.060 părinți cu copii școlari (care au cel puțin un copil înscris la școală). Culegerea datelor a fost realizată telefonic (CATI – Computer Assisted Telephone Interviewing), pe un eșantion reprezentativ pentru familiile cu copii de vârstă școlară, înscriși în învățământul preuniversitar din România. Eroarea maximă tolerată este de ± 2,5%.
Conform datelor din prezentul studiu, 36% dintre familiile cu copii au doi sau mai mulți copii la școală, iar participarea la școala online se face adesea după un orar care presupune, cel mai frecvent, ca toți elevii să participe la ore (clase diferite), ceea ce impune ca fiecare copil să aibă echipamentul lui, alocat pentru școala online. Din analiza datelor rezultă însă că doar 68% dintre copii au acest acces, ceea ce înseamnă că rămân pe dinafară un procent semnificativ, 32%, proporție substanțial mai mare decât procentul indicat de MEC de doar 9%.
Practic, potrivit studiului IRES, 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces la un dispozitiv dedicat pentru școala online. Ținând cont de numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar, anul școlar 2019-2020 (2.824.594), numărul efectiv al copiilor care nu au acces sau au acces limitat la un dispozitiv pentru a participa la educație online este de fapt de 903.870 elevi, de 3,6 ori mai mare decât evaluarea Ministerul Educației și Cercetării.
”Estimările ministerului, putem presupune că sunt rezultatul culegerii de date inițiate de către acesta, prin intermediul inspectoratelor școlare și a școlilor, pentru a afla care este numărul copiilor care, din motive de dotare, nu au acces la școala online. Fiind foarte preocupați de subiect, am analizat cât mai multe tipuri de chestionare online, distribuite de către unitățile școlare spre completare de către părinte pentru fiecare copil în parte. Am observat că în multe dintre aceste chestionare părintele a fost întrebat doar dacă elevul are acces la un dispozitiv, nu dacă are acces individual și nici dacă acel dispozitiv este funcțional. Drept urmare, conform declarațiilor părinților acestora, 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar nu au acces individual exclusiv la un dispozitiv funcțional (desktop, laptop, tabletă), ceea ce face ca prezența elevilor la orele organizate online să fie parțială sau deloc. Credem că acest procent trebuie luat în considerare când se discută alocarea bugetară și considerăm că suma pe care o ia în calcul MEC, cea de 150 milioane de lei pentru echiparea a 250.000 de elevi este insuficientă”, potrivit studiului IRES.
Alte date importante furnizate de studiul IRES, care pot avea relevanță în fundamentarea unor politici publice coerente, vizează structura pe vârste a școlarilor în raport cu posesia exclusivă a unui echipament funcțional dedicat pentru învățare online. Astfel, pe măsură ce înaintează în vârstă, procentul elevilor care au acces la laptop sau desktop crește în defavoarea tabletei. Accesul la echipamente este, firește, mai mare în mediul urban. Cât privește situația pe regiuni, accesul este mai scăzut în Moldova în comparație cu Transilvania, Banat, Sud, București și Dobrogea.
Învățământul primar este cel mai afectat de lipsa echipamentelor. Doar 63% dintre copiii din clasele primare au acces exclusiv la un echipament funcțional, pe când, la gimnaziu au echipamente 72% dintre copii, iar la liceu, 70%. Elevii din urban sunt mai dotați din acest punct de vedere (76%), în comparație cu colegii lor din rural (62%).
Deși anul trecut România a căzut dramatic în clasamentul țărilor cu cel mai rapid internet din lume (de pe locul 5 în 2018, pe locul 37 în 2019), țara noastră se numără printre țările cele mai bine conectate. Cu toate acestea, 12% dintre copii rămân în afara rețelelor. Conexiunea la internet este insuficient de puternică pentru a asigura prezența acestora la școala online sau lipsește. Firește, copiii din urban sunt mai norocoși decât cei din rural, accesul la o conexiune de internet care să suporte lecțiile online fiind mai prezentă în orașe (87%) decât în mediul rural (79%).
Rămâne deschisă și nesoluționată discuția despre cele 52.000 de gospodării din România care, în continuare, nu au energie electrică și în care cu siguranță găsim copii nenumărați în statistici. Aceștia nu au acces nici la școala online, nici la lecțiile televizate.