Finala prezidențială se apropie, iar scenariile privind noua majoritate politică din România după 16 noiembrie sunt diverse și numeroase. Turul 2 va conta extrem de mult în ceea ce privește întărirea actualei majorități parlamentare sau, din contră, cristalizarea unei alte formule politice majoritare care să dea viitorul Guvern.
Un site, Psnews, a facut o analiza pertinenta a variantelor de lucru privind tandemul Președinte- premier după alegerile prezidențiale și ce majoritate politică se poate construi în funcție de cine va ajunge în fotoliul de la Cotroceni. Cine va câștiga finala prezidențială din această toamnă va decide, direct sau indirect, și cine ar putea fi viitorul premier al României.
Ponta la Cotroceni. Pe cine ar putea desemna premier
Dacă Victor Ponta câștigă alegerile prezidențiale din această toamnă, numele de premier vehiculate în spațiul public, mai ales după ce actualul șef al PSD a precizat că deja partidul a acceptat o variantă de prim-ministru non- PSD, sunt următoarele: Călin Popescu Tăriceanu, George Maior, Liviu Dragnea sau un premier tehnocrat din spectrul economic.
Cu Victor Ponta președinte al României, noua majoritate parlamentară ar putea fi formată din PSD-PC-UNPR, PLR, Minorități și respectiv UDMR. Totuși, cu privire la prezența celor de la UDMR după alegerile prezidențiale din această toamnă, o decizie va fi luată în funcție de susținerea pe care liderii maghiari o vor oferi în turul II al alegerilor.
O susținere pentru Ponta va garanta prezența UDMR la guvernare și după 16 noiembrie, în timp ce o susținere pentru Iohannis va reprezenta părăsirea de facto și de jure a arcului guvernamental.
Fără UDMR la guvernare, noua majoritate politică din Parlament va fi una de 57%, reprezentând 332 de parlamentari din PSD, UNPR, PC, PLR și minoritățile naționale, în timp ce o guvernare în care să fie prezenți și cei de la UDMR va fi susținută de 61%, adică 358 de parlamentari.
În orice variantă, viitorul premier va fi unul favorabil lui Victor Ponta, având în vedere această majoritate parlamentară ce va exista în cazul în care prezidențiabilul ACL va ajunge la Cotroceni.
1. George Maior– această variantă extrem de vehiculată în spațiul public, pe care Victor Ponta a caracterizat-o drept una valabilă, ar fi unul dintre potențialii premier. Dezavantajele unei astfel de propuneri sunt acelea că George Maior a condus un serviciu secret, ceea ce este un aspect pe care analiștii îl văd drept o incompatibilitate cu democrația autentică. În plus, în varianta în care George Maior merge șef la Palatul Victoria, postul de la SRI ar rămâne liber pentru Gabriel Oprea, cel despre care știm că și-ar dori această funcție. Într-un astfel de scenariu, cu Gabriel Oprea director al SRI, UNPR rămâne alături de PSD, PC și PLR.
Iată cum ar putea arată o majoritate parlamentară, în ipoteza în care Ponta câștigă prezidențialele și îl desemnează pe George Maior pentru poziția de premier:
a. PSD – UNPR – PC – PLR – UDMR – Minoritati – 358 parlamentari (61%)
b. PSD – UNPR – PC – PLR – Minoritati – 332 parlamentari (56 %)
O problemă mare pentru PSD ar putea apărea dacă Gabriel Oprea și UNPR vor defecta și vor trece de partea ACL, așa cum s-a vehiculat în anumite cercuri politice. Totuși, este puțin probabil, având în vedere că ”interesul național” al lui Oprea poate fi îndeplinit doar la guvernare. Totuși, cu Maior în fruntea Guvernului, scaunul de director al SRI va fi vacant și, posibil, Gabriel Oprea îl va revendica și probabil îl va și primi, ceea ce înseamnă că UNPR rămâne alături de PSD la Guvernare.
2. Călin Popescu Tăriceanu– această variantă de premier, în cazul în care Victor Ponta câștigă alegerile prezidențiale, este considerată ca fiind una valabilă. Avantajele lui Tăriceanu sunt acelea că a mai deținut această funcție timp de 4 ani, că poate consolida majoritatea parlamentară și conform informațiilor din piața politică ar putea să mai aducă de partea sa încă aproximativ 30 de parlamentari, imediat după turul I, prin intrarea oficială a PLR la Guvernare.
Avantajul lui Tăriceanu ar fi acela că poate aduce în arcul puterii, în afară de PLR, și alți membri PNL, nemulțumiți de opoziție și de pierderea alegerilor. Dacă Tăriceanu reușește să convingă aproximativ 30 de parlamentari de la PNL, majoritatea parlamentară ar fi una de aproximativ 67%, ceea ce este mai mult decât confortabil pentru viitorul Guvern.
De asemena, actualul șef al Senatului, în cazul în care va fi desemnat premier, va securiza sprijinul parlamentar al UDMR. Kelemen Hunor, în aparițiile sale publice, a avut întotdeauna cuvinte de laudă la adresa lui Tăriceanu. De asemenea, ar fi rezolvată și problema presiunii pe care UDMR o are din partea PPE de a părăsi guvernarea socialistă.
Cum ar putea arăta majoritățile parlamentare din jurul lui Tăriceanu
a. PSD – UNPR – PC – PLR – PPDD- Minoritati – ½ PNL – 406 parlamentari (70%)- În cazul în care Tăriceanu va fi desemnat de Ponta imediat după turul I al prezidențialelor, un număr semnificativ de parlamentari liberali îl vor reevalua pe Tăriceanu. Până la urmă, opoziția e grea, guvernarea e dulce. De asemenea, în contextul în care PDL și Vasile Blaga deja domină și ordonă în PNL, mulți dintre parlamentarii liberali își vor pierde locurile de deputați sau senatori în 2016- varianta cea mai probabilă
b. PSD – UNPR – PC- PPDD – PLR – Minoritati – 347 parlamentari (59%)
c. PSD – UNPR – PC – PLR – PPDD- UDMR – Minoritati – PNL – 490 (81%)- În cazul în care pierde prezidențialele și va există o mișcare în care PNL să fie preluat de un personaj care să aibă legături bune cu cei din PLR și să manifeste dorința pentru conceptul de USL, am putea vedea o majoritate parlamentară aproape de uniunea națională- situație puțin probabilă, dar nu imposibilă.
d. PSD –PC – PLR – PPDD- Minoritati- 282 de parlamentari (48%) – UNPR ar putea trăda majoritatea parlamentară din jurul lui Tăriceanu, având în vedere că există o serie de animozități între actualul șef al Senatului și Gabriel Oprea, liderul UNPR.
3. Liviu Dragnea- această variantă de premier este una puțin probabil, dar nu imposibilă. Dragnea și-a anunțat intenția de a prelua șefia PSD, iar în cazul în care îi reușește acest plan, actualul vicepremier va fi șef peste viitoarea majoritate politică. Singura problemă a lui Dragnea este mesajul lui Victor Ponta și anume acela că în rândul social-democraților s-a acceptat ideea unui premier non-PSD.
Cum ar arăta majoritatea parlamentară din jurul lui Liviu Dragnea:
a. PSD – UNPR – PC – PLR – PPDD- Minoritati – 346 parlamentari (60%)
b. PSD – UNPR – PC – PLR – PPDD- UDMR- Minoritati- 372 parlamentari (66%)
c. PSD –PC – PLR – Minoritati – PPDD- 347 parlamentari (49%)- Totul depinde de susținerea lui Gabriel Oprea și a UNPR. Această formațiune politică va funcționa precum un partid balama, având capacitatea ca prin cei 9% din Parlament să încline balanța fie în favoarea PSD, fie în cea a ACL. Criteriul decisiv va fi, cel mai probabil, care din formațiunile politice vor oferi mai mult, din punct de vedere politic, celor de la UNPR.
4. Premier tehnocrat- în rândurile PSD și ale coaliției de guvernare există și astfel de discuții despre impunerea unui premier tehnocrat după alegerile din această toamnă. Trebuie precizat că o astfel de ipoteză este cea mai puțin probabilă, având în vedere că nici PSD, nici ceilalți membri ai coaliției de guvernare nu par confortabili cu un astfel de scenariu. Istoria post- decembristă ne-a arătat că un prim- ministru din categoria ”Mugur Isărescu”, extrem de apreciat, nu poate colabora cu partidele politice, interesele fiind în multe situații diametral opuse.
Profilul unui astfel de personaj poate fi exemplificat de actualul șef al ASF, Mișu Negrițoiu. Acesta este un om care ar putea fi acceptat cu ușurință de PSD, având în vedere că este fost ministru în guvernul Văcăroiu, din partea PDSR, în 1992-1993, apoi a devenit consilier al președintelui Iliescu, în timp ce între 1996 și 2000 a fost deputat al social- democraților. În plus, Negrițoiu are o imagine bună și o reputație de bun economist la nivel internațional, este în legături bune cu mediul privat după ce a condus ING România câțiva ani buni, iar de la preluarea de către acesta a ASF, instituție aflată până de curând realmente în derivă după scandalul arestării lui Dan Radu Rușanu, a reușit să reorganizeze acest colos care controlează zeci de miliarde de euro.
Cum ar arăta o majoritate parlamentară condusă de PSD și cu o propunere de premier tehnocrat:
a. PSD – UNPR – PC – PLR – PPDD- Minoritati – 346 parlamentari (60%)
b. PSD – UNPR – PC – PLR – PPDD- UDMR- Minoritati 372 parlamentari (66%)
Ideea lansată de adversarii politici ai lui Ponta, conform căreia actuala majoritate parlamentară va fi înlocuită cu una formată în jurul ACL, este puțin probabil, în cazul în care prezidențiabilul PSD câștigă scrutinul din 16 noiembrie.
Estimarea noastră este aceea că Ponta odată ajuns la Cotroceni, PSD va defila la guvernare până la alegerile parlamentare din 2016. În ipoteza câștigării alegerilor prezidențiale de către Victor Ponta, un număr semnificativ de parlamentari, în special de la PNL, vor migra către PLR sau UNPR, motivați de refacerea USL, ceea ce determină o scădere vertiginoasă șanselor ACL de a dărâma un guvern PSD-PC-UNPR- PLR. Chiar și cu un UDMR alături de ACL, scorul din Parlament al opoziției nu poate fi unul care să depășească 50%.
Iohannis Președinte- pe cine ar putea desemna premier
În primul rând, pentru a ajunge în ipostaza de a numi un premier, PNL și PDL trebuie să dărâme, prin moțiune de cenzură, cabinetul Ponta.
Câștigarea alegerilor prezidențiale de către Klaus Iohannis ar fi un adevărat succes pentru ACL, ceea ce ar crea premisele unor mișcări politice la nivelul Parlamentului. Așadar, cei care îl susțin pe Iohannis trebuie să se gândească și să își contruiască o strategie pentru a dârâma guvernul Ponta, înainte de a se gândi cine ar putea fi succesorul actualului prim-ministru.
Totuși, cei din ACL, nici în situația în care atrag de partea lor și pe ei din PMP, și pe cei din UDMR, și cei din PPDD și respectiv minoritățile naționale, PNL și PDL nu ar reuși să aibă majoritate în Parlament.
PNL – PDL – UDMR – PMP – PPDD – Neafiliati – 262 parlamentari (43,06% în Parlament)
PNL – PDL – UDMR – PPDD – Neafiliati – 237 parlamentari (40% % în Parlament)
Astfel, singurii care ar putea înclina balanță în favoarea ACL sunt cei din UNPR, prin cei 50 de parlamentari pe care îi au în momentul de față.
În ceea ce îl privește pe Gabriel Oprea, șansele ca el să trădeze PSD ar putea fi unele destul de mari, având în vedere istoricul politic al acestuia. UNPR a fost cel care a dat lovitura decisivă guvernului Ungureanu în 2012, iar cei aproximativ 50 de parlamentari UNPR, în cazul în care decid să susțină ACL, ar putea înclina decisiv balanța în favoarea celor din PNL și PDL.
1. Gabriel Oprea premier, propus de ACL- varianta care ar asigura celor din ACL prezenta la guvernare a doua zi după alegerile instalarea la Cotroceni a lui Klaus Iohannis. Cum în politică niciodată să nu spui niciodată, un astfel de scenariu ar fi avantajos pentru ACL din perspectiva prezenței la guvernare în perioada imediat după alegerile prezidențiale din 16 noiembrie. În plus, un aspect lipsit aparent de relevență, ar putea conta: orice campanie prezidențială costă și costă mult.
Liderul UNPR este potențialul premier care ar putea atrage de partea sa și pe cei din PMP, care alături de ACL, UDMR și minorități ar forma o majoritate destul de confortabilă de aproximativ 56%.
Trebuie precizat faptul că atât din partea Elenei Udrea, cât și din partea liderilor ACL nu am auzit niciun fel de acuză sau atac public la adresa lui Gabriel Oprea, deși acesta este realmente mâna dreaptă a premierului Ponta. Astfel, credem că acesta ar putea fi una din variantele de premier ale ACL.
Numele lui Gabriel Oprea mai este legat încă de o funcție cheie, pe care dacă Iohannis ar accepta să i-o ofere, acesta ar putea să le ordone parlamentarilor UNPR să treacă de partea ACL. Este vorba de funcția de șef al SRI, pe care conform mai multor informații, Gabriel Oprea și-ar dori-o, dacă nu va ajunge să fie desemnat premier.
Variantele parlamentară în cazul în care Gabriel Oprea ar fi propus de ACL să preia Guvernul:
a. PNL – PDL – PMP – UDMR – Minoritati – PPDD – Neafiliati – UNPR – 320 parlamentari (55%)
b. PNL – PDL– UNPR-UDMR – Minoritati – PPDD – Neafiliati – 306 parlamentari (52%)
c. PNL-PDL-UNPR-PPDD-Minorități-Neafiliați- 293 (50%)
2. Cătălin Predoiu premier– Într-o astfel de ipostază, PMP s-ar putea alătura celor din ACL. Predoiu este singurul lider al ACL nesupus tirului de atacuri publice din partea lui Băsescu și Udrea. Faptul că a fost menajat de PMP și Băsescu, deși teoretic este premierul guvernului ACL, aceea formațiune care este extrem de criticată de șeful statului și PMP, înseamnă că Predoiu îi poate aduce alături de el pe Udrea & Co. Rămâne de văzut dacă Predoiu premier este și o variantă agreată de progresiștii lui Oprea.
Totuși, o altă soluție a celor din ACL și a lui Predoiu pentru a forma o majoritate parlamentară și a prelua guvernarea, chiar și fără UNPR, ar putea veni dinspre Tăriceanu.
O parte din ”trădătorii” din PNL (așa cum îi numesc cei din PNL și PDL) care au plecat către Tăriceanu ar putea reveni la matcă, dacă interesul lor ”liberal” o cere și astfel, Predoiu ar putea creiona o majoritate, fie ea și fragilă, în jurul său. Din cei aproximativ 35 de parlamentari ai PLR, nu ar fi exclus ca jumătate să revină la PNL și, cu un interes direct, liberalii să îi primească cu brațele deschise. Și sigur sunt mai ”ieftini” decât ”soldații” lui Gabriel Oprea din UNPR. Calculând și adăugând și pe cei aproximativ 20 de parlamentari ai PPDD, care majoritatea știm că se pot plia oricărei ideologii, fie că vorbim de PNL, PMP sau UNPR, și ar putea veni alături de noua putere ce s-ar putea forma în jurul ACL.
Un alt avantaj al lui Predoiu, în contextul preluării Guvernului și formării unei majorități parlamentare în jurul său, este reprezentat de anii în care a fost ministru al Justiției, fiind de altfel varianta din ACL cu cea mai bogată experiență guvernamentală, element care ar putea oferi credibilitate unui proiect de tip ”Predoiu- premier.” Un aspect, care deși pare nesemnificativ, ar putea conta în ecuația venirii PMP în arcul puterii într-un Guvern condus de Predoiu
Cum ar arăta o majoritate parlamentară în jurul lui Cătălin Predoiu:
a. PNL – PDL– UDMR – Minoritati – PPDD – Neafiliati – 268 parlamentari (42 %)- în cazul în care PMP și Elena Udrea vor avea ”interzis” alături de ACL
b. PNL – PDL – PMP – UDMR – Minoritati – PPDD – Neafiliati – 268 parlamentari (45,89 %)
c. PNL – PDL–UDMR – Minoritati – PPDD – Neafiliati – 255- UNPR –315 parlamentari (54 %)
3. Mihai Răzvan Ungureanu premier– Este o altă variantă vehiculată în rândul ACL pentru a ocupa funcția de premier, în cazul în care PNL și PDL reușesc să formeze o majoritate parlamentară, în ipoteza în care Klaus Iohannis ajunge la Cotroceni. Dezavantajul major lui MRU este imaginea catastrofală pe care acesta și-a făcut-o în cele 78 de zile, spre exemplu, după ce a decontat aproximativ 10 miliarde vechi pentru produse cosmetice, vită kobe și alte produse achizionate în interes exclusiv personal, din bani publici.
Alte două aspecte, care ar putea să îl împiedice pe MRU să formeze în jurul său o majoritate parlamentară sunt disputele directe și extrem de dure cu Elena Udrea și Traian Băsescu, din ultima perioadă. Un alt aspect este mișcarea lui Gabriel Oprea din 2012, când șeful UNPR a contribuit deciziv la căderea guvernului PDL și venirea la putere a USL.
Cum ar putea arăta, cel mai probabil, o majoritate parlamentară în jurul lui Mihai Răzvan Ungureanu:
a. PNL – PDL – UDMR – PPDD – Minoritati – Neafiliati – 25 6parlamentari (43,83 %)
b. PNL – PDL–UDMR – Minoritati – PPDD – Neafiliati – 255 +UNPR –315 parlamentari (54 %)
Concluzia este una scurtă. În cazul în care ACL vrea să acceadă la guvernare repede după alegerile prezidențiale din noiembrie, în situația în care Iohannis câștigă scrutinul din 16 noiembrie, accesul depinde exclusiv de UNPR și Gabriel Oprea, așa cum se poate observa din calculele de mai sus.