Strugurii de tot felul sunt buni pentru convalescenta, pierdere in greutate, in caz de anemie si oboseala. Sunt utili pentru prevenirea cancerului. Un pahar de vin rosu pe zi tine inima sanatoasa. Se recomanda sa se consume proaspeti, dupa ce-i spalati cu apa calda pentru a inlatura substantele cu care au fost stropiti. Stiati ca strugurii sunt fructele cele mai cultivate din lume, ca ei trebuie consumati separat, nu la masa, deoarece fermenteaza rapid in stomac, ca Mahatma Gandhi obisnuia sa bea suc de struguri in timpul posturilor sale lungi… Ati mancat vreodata mamaliga cu branza si cu… boabe de struguri? Incercati, este o combinatie buna la gust.
Mica poveste a lor
Strugurele vitei de vie (Vitis vinifera) este compus din mai multe bace (boabe) reunite in ciorchine, pe un suport ramificat. Boabele au o pelicula exterioara (coaja) acoperita cu o substanta ceroasa (pruina), inauntrul careia se afla pulpa si semnintele.
Exista in jur de 5000 de varietati de vita de vie, fructele deosebindu-se prin forma, culoare si gust. Strugurii, clasificati in functie de culoare (albi, roz, rosii, negri si gri) si de utilizare (de masa, de vin si pentru stafide) preiau numele soiului de vita din care se trag. Din varietatile de struguri fara seminte se fac stafidele. Producatorii principali de struguri se gasesc astazi in Italia, Spania, Franta, Mexic, Statele Unite si Chile.
In anul 6000 i.Hr., strugurii se cultivau doar in Cauzaz, in nordul Iranului; Din aceste locuri s-a extins in mileniile urmatoare in Asia, Egipt si Fenicia. Strugurii erau folositi la fabricarea vinurilor in Imperiul Roman si Grecia Antica, de unde cultivarea vietei de vie s-a raspandit in intreaga Europa. In secolul al XVII-lea spaniolii introduc cultura vitei de vie in New Mexico, de unde se raspandeste in California.
Compozitie si consum
Prin inaltul lor continut de zaharuri, strugurii sunt un aliment evident energetic, o sursa de energie concentrata; ei contin: apa (peste 80 %); zaharuri; saruri minerale, ca tartratul de potasiu, fosfor, calciu si fier; vitamine A, C si grupul B; tanini, mai ales strugurii negri; flavonoide, cu actiune antioxidanta; polifenoli, continuti mai ales in strugurii negri; celuloza si pectina, care ajuta la reglarea functionarii intestinului.
Strugurii se consuma ca fructe proaspete, uscate, in dulceata, ca incrediente in dulciuri si in preparate sarate. Cei proaspeti dau un gust aparte vanatului cu pene si preparatelor din ficat, se asociaza excelent cu branzeturile cu gust puternic, sunt utilizati si in sosuri, in umpluturi si salate mixte. Sucul de struguri (mustul) se poate prepara in casa sau se poate cumpara gata imbuteliat; in asemenea caz, sunt preferabile sucurile din struguri 100 %, fara adaos de zaharuri sau de conservanti.
Frunzele de vita, spalate si oparite in apa cu sare (se pot si conserva), sunt utilizate la preparaea de sarmalute. Pulbera din frunza de vita folosita in scop terapeutic, se obtine din frunzele de vita rosie, uscate si macinate si se vinde la plafar sau magazinele naturiste, sub forma de capsule sau cornete. Din samburii de strugure se obtine un ulei bogat in acizi grasi polinesaturati.
Dietoterapii si remedii
Strugurii contin vitamina C si potasiu si o cantitate mica de fibre; semintele de struguri contin foarte multi antioxidanti puternici, printre care mai important este proanthcianidina (de 20 mai puternica decat vitamina E si de 50 de ori mai puternica de cat vitamina C). Resveratrolul, un fitonutrient-cheie gasit in principal in pielita strugurilor, are proprietati antiinflamatorii si anticarcinogene. Strugurii rosii contin caroten licopen, care ajuta la lupta impotriva cancerului mamar si de prostata.
Extractul de pulpa din struguri protejeaza inima la fel de bine ca si cel din pielita de struguri. Resveratrolul care se gaseste din abundenta in pielita si pulpa speciilor de struguri rosii si albi sunt puni pentru protectia inimii si pentru tratamentul bolii arteriale coronariene. Dietele speciale cu struguri sunt recomandate pentru o larga gama de afectiuni, cum ar fi cele cutanate, ale sistemului urinar, artritei si gutei. O cura de doua zile de struguri la fiecare zece zile este recomandata celor care doresc sa piarda in greutate.
In caz de bronsita sau de laringita, este folositor un decoct obtinut dintr-o mana de stafide puse intr-un litru de apa, pentru 10 minute, apoi punand amestecul la fiert, pentru 15 minute. Sucul strugurilor verzi care este combinat cu apa, alaun de potasiu si sare diminueaza cicatricele acneei atunci cand se aplica pe fata.
Pentru persoanele care sufera de constipatie, un ciorchine de struguri dupa masa sau ca gustare intre mese are efect laxativ. Uleiul extras din samburii de strugure, baut dimineata pe nemancate, in doze de cate 2 linguri, sau utilizat cu uleiul de masline la asezonarea mancarururilor si a zarzavaturilor si legumelor crude, contribuie la reglarea colesterolului si a trigliceridelor din sange.
Recomandari de alegere si preparare
– Cautati strugurii intacti, carnosi, nezbirciti.
– Strugurii rosii ar trebui sa fie in mare parte rosii, cei verzi ar trebui sa aiba o usoara nuanta galbuie, iar cei negri-albastrui si mov ar trebui sa fie inchisi la culoare.
– Impachetati strugurii nespalati intr-un prosop de hartie, puneti-i intr-o punga de plastic si pastrati-i la frigider pentru perioade mai lungi.
– Strugurii vor ramane proaspeti mai multe zile la temperatura camerei.
– Strugurii se spala cu apa si se sterg inainte de consum.
– Folositi o foarfeca pentru a tai ciorchinii mici de langa tulpina.
– Adaugati struguri la salata de fructe, legume, pui sau ton.
– Congelati strugurii pentru o gustare racoritoare…
.ro
Foto: www.sxc.hu