Strada Romul Ladea nu este decât o imagine în oglindă a străzii Borhanci: aceste căi de acces sunt legate una de cealaltă printr-un cordon ombilical extrem de îngust, fără trotuare și cu doar câte un sens de mers: strada Constantin Brâncuși. Acolo unde se termină civilizația, începe, metaforic vorbind, capătul lumii. „Cartierul” ce răsare pe așa-numita stradă Romul Ladea nu este decât o reflexie palidă a „cartierului” Borhanci, despre care am scris aici.
CITEȘTE ȘI: AICI va construi Alin Tișe Spitalul Monobloc. BORHANCI: imagini dintr-un cartier uitat FOTO&VIDEO
Ultimul semn al civilizației ce răzbate pe strada Romul Ladea este, poate, doar Manastirea Greco-Catolică „Maica Domnului”.
Dincolo de acest punct esențial de reper, civilizația se sfârșește brusc.
Aici, în Borhanci sau pe Romul Ladea, abia răzbat câteva linii de transport public, semn că nici autobusele electrice nu au suficientă energie pentru a ajunge aici.
La o intersecție de drumuri – Brâncuși, Borhanci, Fagului, Romul Ladea – este situat și unul dintre garajele Companiei de Transport Public.
Semn că treaba-i cu adevărat serioasă, cablurile încurcate de pe stâlp par să te avertizeze că dincolo de acest garaj nu ai decât să te descurci cum poți prin această mare încâlceală.
Garajul CTP capăt str Constantin Brâncuși
Ultima stație a CTP a rămas mult în urmă.
Autobusul de pe linia 32 și-a închis ușile și a tras la garaj. De acolo până pe Romul Ladea, unde este loc încă cel puțin pentru o stație sau două a transportului public, călătorii trebuie să o ia la pas.
Intersecția C. Brâncuși cu Romul Ladea și Borhanci este lipsită de trotuare. Iar singurul trotuar existent a devenit parcare pentru autoturisme.
str Borhanci
Singurele rute care circulă absolut ocazional, la un interval de 30 – 45 de minute, fac ca transportul public să fie la fel de inutil ca toate inovațiile 5 G cu care se laudă administrația clujeană.
La o adică, mai repede ajungi din Turda în Cluj-Napoca, decât de pe strada Romul Ladea în orașul civilizat!
Transportul public nu este decât o butadă, adică o vorbă de duh, un simplu element de decor.
click foto pentru imagine completă
Linia 18 CTP
Apropo, unele dintre aceste linii, precum nr 18, au fost introduse abia anul trecut, în 2018. Utilitatea acestora încă este testată, pesemne, motiv pentru care autobuzele circulă când își amintesc.
Linia 20 CTP
Linia M 13 CTP
Stația de pe strada Romul Ladea este un adevărat simbol al transportului public clujean:
o improvizație totală, unde frunzele copacilor țin loc de stație amenajată, iar banca de așteptare e realizată dintr-o simplă scândură de lemn potrivită pe câteva pietroaie.
De altfel, la cum arată strada Romul Ladea, putem spune cu încredere că marele sculptor român, profesor universitar clujean, care a realizat busturile istoricului A.D.Xenopol și a lui Avram Iancu, ar fi turnat în bronz o stradă cu adevărat eroică, mult mai vie și mai artistică, chiar mai practică, decât specialiștii noștri contemporani ce împânzesc birorurile Primăriei clujene, a Serviciului de Urbanism și a altor structuri.
Dar, treacă de la noi.
Ca o ironie a sorții, sculptorul Romulus Ladea (17 mai 1901 – 27 august 1970) a fost în prima parte a secolului al XX-lea practicant în atelierul francez al lui Constantin Brâncuși. Ăsta pare a fi motivul pentru care strada C. Brâncuși din municipiul Cluj-Napoca este continuată de strada Romul Ladea.
Doar că aici similitudinile și explicațiile se opresc.
Dincolo de aceste considerente epice, explicațiile pentru care un nou cartier clujean a fost transformat cu acordul direct și prin dezinteresul aferent al slujbașilor administrației locale într-un simplu cartier-dormitor, lipsesc.
Cu nimic mai prejos decât Floreștiul lui Șulea.
Fără trotuare, fără căi de acces, prin urmare, cu un transport public care circulă în reluare (a se citi: ocazional), fără spații verzi amenajate, fără locuri de joacă, fără grădinițe, fără creșe, fără școală, fără un punct medical, fără magazine, fără nimic din ceea ce arată că suntem pătrunși, măcar un piculeț, de civilizație.
Semne ale civilizației există, dar în mod cert această dezvoltare nu este una europeană, ci locală, marcată de dezinteres total, haotică și lipsită de acele condiții minime datorită cărora am putea spune că acest cartier face parte din municipiul Cluj-Napoca.
Căile de acces
Prin 2015, presa locală clujeană – aflată la cheremul municipalității clujene, adică la banii publici primiți pentru comunicatele de presă privind mărețele realizări administrative – anunța pe un ton triumfalist asfaltarea străzii Romul Ladea. Circa 2 kilometri de stradă improvizați și turnați la plesneală, fără trotuare.
La doar câțiva ani distanță, strada arată ca înainte de marea asfaltare, o cârpeală ce serpuiește printre ansamblurile rezidențiale construite, cele care se vor construi și zona verde plină de bălării.
Cu adevărat, căile de acces reprezintă o problemă. Iar fără mașină personală ar fi bine să nu te aventurezi pe-aci, nu de alta, dar în calitate de pieton nu prea ai pe unde merge.
Trotuarul îngust urmărește un singur sens de mers. Pe aici circulă mămicile cu cărucioare, bicicliștii, pietonii și trotinetiștii, reprezentanții unui sport extrem pe drumurile din Cluj-Napoca.
Poate nu degeaba recomanda recent și viceprimarul Dan Tarcea folosirea trotinetelor.
Altă șansă de scăpare din acest univers închis, rupt în totalitate de zgomotul orașului, nu există.
Da, aici se face curățenie la bordură.
Doar că Brantner Veres uită să ridice și gunoaiele.
De aici încolo începe marea căpătuială. Fiecare se descurcă cum poate.
Aici, pe cele câteva ulițe lăturalnice, se ridică, pe de-o parte, ansambluri imobiliare, iar pe de altă parte zona este împânzită de buruieni.
Dar fiți pe pace. Și aici, în viitorul aporpiat sau ceva mai îndepărtat, vor răsări noi blocuri-dormitor.
Acces str Romul Ladea
Acces viitoare zonă rezidențială
Acces uliță lăturalnică – str Stefan Ruha
Blocurile-dormitor de pe str Erich Bergel
Perspectiva spre bălării costă scump
Localnicii de pe Romul Ladea au rămas pe cont propriu, baricadați în propriile locuințe, în blocurile-dormitor, făra prea multe pretenții.
Alte servicii, semn distinctiv al unui oraș dezvoltat, aici nu există.
Desigur, mai există speranță.
Însă poate că strada Romul Ladea arată în acest fel întrucât abia la capătul ei începe strada Speranței.
