Acum, depinde de interpretarea pe care o putem da acestei ştiri.
De exemplu, de pe Reuters aflăm că: „SUA vor să umilească, să divizeze şi într-un final să distrugă Rusia”, a declarat miercuri Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, în prezent adjunct al secretarului Consiliului Securităţii Rusiei, promiţând că „ţara sa nu va permite niciodată să se întâmple aşa ceva”.
Conform sursei citate, Dmitri Medvedev, care a ocupat funcţia de preşedinte al Rusiei (în parteneriat cu Putin care i-a fost premier), din 2008 până în 2012, a spus că „un astfel de plan, dacă va fi realizat vreodată, ar putea avea rezultate catastrofale pentru lume”.
Citez de pe contul de Telegram al lui Medvedev (în traducerea Reuters): „Să ne imaginăm că America a reuşit să-şi realizeze obiectivele în această rundă de confruntare. Strategi mărginiţi de la Casa Albă au provocat o criză politică şi economică în Rusia. Au slăbit şi au dus la scindarea unei ţări imense, unei ţări complicate. Şi iată rezultatul: o putere mare nucleară cu un regim politic instabil, cu o conducere slabă, cu o economie prăbuşită şi cu un număr maxim de focoase nucleare care vizează ţinte în SUA şi Europa. Sau, ca rezultat, cinci sau şase ‘ţări noi’ în locul Rusiei, aşa cum au visat peste Ocean în anii 1990, iar fiecare astfel de ‘ţară’ are propria sa armă strategică”.
Şi, uitând să mai spună că sancţiunile „strategilor mărginiţi de la casa Albă”, preluate şi impuse Rusiei de către „barbarul” Occident, sunt consecinţa invadării Ucrainei, ţară suverană, a cărei independenţă şi integritate teritorială chiar ţara sa s-a obligat să o garanteze prin angajamentele asumate conform Memorandumului de la Budapesta (1994), domnul „Aursoaiei” încheie „ferm”: „Rusia nu va permite sub nicio formă o astfel de evoluţie”.
Perfect, dar ceva mă zgârie la ureche. E această frază: „Au slăbit şi au dus la scindarea unei ţări imense, unei ţări complicate. Şi iată rezultatul: o putere mare nucleară cu un regim politic instabil, cu o conducere slabă, cu o economie prăbuşită”.
Deci: hă? Şto?
Ori m-am tâmpit de la atâta aşteptare să văd un firicel de bun simţ în conducerea Rusiei şi trăiesc o epifanie de wishful thinking, ori un oficial rus de rang înalt vorbește în public despre: „criză economică”, „criză politică”, „regim politic instabil” și „o conducere slabă”… ?
Când, ca un monolit comunicaţional de nezdruncinat, toate mesajele oficiale ale Rusiei afirmă că: „sancțiunile nu ne afectează”, „Rusia, de la ultimul mujic și până la cei mai importanți oameni susțin operațiunea specială şi bombardarea cu gingăşie a ţintelor civile din Ucraina (unde nici nu ne aflăm)” şi „structurile statului rus sunt strâns unite şi în consens cu toate deciziile Marelui Kandukator, care se bucură de susținere totală”.
Chiar scos din contextul declaraţiei şi zicând că ar fi un exerciţiu de imaginaţie, ce spune fostul președinte Medvedev e, totuşi, șocant. Un tweet de acest gen dat de un rus obişnuit, conţinând acest exerciţiu de imaginaţie, s-ar lăsa cu 15 ani de închisoare, conform noii Legi a Tăcerii şi Consensului General emise de Putin.
Citind printre rânduri poate aflăm şi noi unde a dispărut Şoigu de peste 12 zile, din ziua în care se uita atât de urât la Putin din îndepărtatul colţ al mesei la care fusese aşezat?
Gurile rele zic că Şoigu ar fi făcut infarct la etajul opt, el urmând să cadă de la etajul 10. Nu ar fi făcut față emoției speciale…
Cât despre Medvedev, zic să aşteptăm să vedem cine va bea primul ceai.
