În 2018, doar jumătate dintre pasagerii copii implicați în accidente auto NU erau prinși într-un scaun auto! Și mai grav este că, și dacă sunt fixați în scaune, e foarte probabil să nu fie protejați corespunzător, pentru că doar 51% dintre cei care călătoresc cu mașina într-un dispozitiv de siguranță auto pentru copii pasageri sunt prinși corect în funcție de ÎNĂLȚIME, GREUTATE ȘI VÂRSTĂ.
Acestea sunt concluziile unui studiu observațional privind siguranța copiilor în mașină, realizat de Departamentul de Sănătate Publică din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și implementat în 2018 ca parte a inițiativei multi-sectoriale Copil Iubit la Bord. Prin intermediul lui s-a urmărit identificarea și evaluarea nivelului de utilizare a scaunelor auto pentru copiii pasageri în municipiul Cluj-Napoca.
Astfel, chiar dacă, între 2014 și 2018, s-a observat o creștere a procentului de utilizare a scaunelor auto pentru copii (de la 67.4% în 2014, la 78.1% în 2018), nivelul de utilizare CORECTĂ a rămas la fel. Mai precis, doar 51% dintre cei care călătoresc cu mașina într-un dispozitiv de siguranță auto pentru copii pasageri, sunt prinși corect în funcție de ÎNĂLȚIME, GREUTATE ȘI VÂRSTĂ.
De asemenea, potrivit datelor Poliției Rutiere din cadrul IPJ Cluj, în 2018, jumătate dintre pasagerii copii implicați în accidente auto NU erau prinși într-un scaun auto. Un număr total de 97 de copii cu vârstă până în 17 ani au fost implicați în anul 2018 într-un accident auto în județul Cluj. Dintre aceștia, 48 nu erau prinși într-un scaun auto la momentul impactului!
”Și mai îngrijorător decât aceste date este faptul că probabilitatea ca un copil să nu fie asigurat corespunzător crește o dată cu vârsta: copiii mai mari călătoresc mai des fără dispozitive de siguranță auto, e un fapt demonstrat de controalele în trafic. Ceea ce trebuie să știe părinții e că noi, polițiștii, dar și pompierii și medicii de pe echipajele SMURD, atunci când ne gândim la severitatea accidentelor, principala grijă este ca micuțul să nu fie proiectat în afara mașinii. Scaunele auto reduc foarte mult acest risc”, spune comisar de poliție Gina Pop, șeful Biroului de Analiză și Prevenire a Criminalității din cadrul IPJ Cluj.
Probabilitatea ca un copil să fie proiectat afară din mașină̆ în cazul unui accident grav este de:
- 49% atunci când copilul nu este așezat în scaun auto
- 35% atunci când copilul este așezat incorect, dar într-un scaun auto potrivit vârstei sale
- 10% atunci când copilul este așezat corect, dar într-un scaun nepotrivit vârstei
- 3% atunci când copilul este așezat corect într-un scaun potrivit vârstei sale
Mai multe informații despre utilizarea corectă a scaunelor auto pentru copiii pasageri găsiți pe pagina proiectului Copil Iubit la Bord.
Studiul din 2018 este al doilea de acest gen derulat de Departamentul de Sănătate Publică din cadrul FSPAC. Primul a fost implementat în 2014, înainte de schimbarea legislației rutiere cu privire la utilizarea dispozitivelor de siguranță pentru copiii pasageri, care a avut loc în 2015. Rezultatele cercetării de atunci pot fi accesate aici.
Proiectul integrat „Copil Iubit la Bord”, lansat anul trecut, este prima inițiativă bazată pe o abordare multisectorială cu scopul îmbunătățirii siguranței copiilor ca pasageri ai autovehiculelor în Cluj-Napoca. Inițiativa, dedicată stabilirii siguranței în trafic a copiilor pasageri ai autovehiculelor ca prioritate, se va derula pe parcursul a doi ani, în urma unei finanțări oferite de către Global Road Safety Partnership, un program al Internațional Federation of Red Cross&Red Crescent Societies, prin Fondation Botnar și Botnar Child Road Safety Project. Proiectul este coordonat de Fundația Crucea Albă și realizat de Primăria municipiului Cluj-Napoca, prin Serviciul Strategie și Dezvoltare Locală, Management Proiecte și Poliția Locală a municipiului Cluj-Napoca în parteneriat cu Inspectoratul de Poliție Județean Cluj și Departamentul de Sănătate Publică al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai.
