Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție se complică în Parlament, după avizele negative primite în comisia pentru drepturile omului și comisia pentru muncă. Pentru „îndulcirea” proiectului, care are și avizul negativ al CSM, în coaliție se discută o modificare controversată, însă USR nu vrea să-și asume propria idee, potrivit unor surse politice. Soluția de compromis agreată pentru ca UDMR să voteze proiectul pentru desființarea Secției Speciale ar fi existența unui aviz obligatoriu de la CSM pentru trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător.
Marți au fost două runde de discuții în jurul desființării Secției Speciale. Prima a avut loc în biroul lui Ludovic Orban, iar la ea au participat liderii Coaliției de guvernare. A doua ședință, la care a participat ministrul Justiției, Stelian Ion, a adunat la masă mai mulți reprezentanți PNL, USR-PLUS și UDMR, membri ai comisiilor juridice din Parlament.
Problema în Coaliție a apărut din cauza poziției UDMR față de proiectul trimis în Parlament de ministrul Justiției privind desființarea Secției Speciale. Uniunea a cerut garanții suplimentare că nu vor exista abuzuri asupra magistraților. În lipsa acestora, UDMR nu a fost de acord să voteze desființarea Secției Speciale. De asemenea, aceștia au dorit ca, după desființarea SIIJ, toate dosarele să ajungă la Parchetul General.
Votul UDMR este decisiv în Parlament pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
La capătul celor două runde de discuții s-a ajuns la câteva soluții agreate de experții juriști.
- În primul rând, desființarea Secției Speciale va primi un vot în Camera Deputaților până la împlinirea termenului de adoptare tacită a proiectului, care era la începutul lunii aprilie. Exista pericolul ca fără acordul UDMR, proiectul trimis de Ministerul Justiției să nu primească un vot în Camera Deputaților, ceea ce ar fi putut ridica probleme la Senat.
- A doua propunere agreată este ca după desființarea SIIJ dosarele să fie repartizate respectându-se competențele materiale ale Parchetelor, astfel dosarele de corupție vor ajunge la DNA.
Pentru ca toate aceste puncte să fie validate și de UDMR s-a apelat la o soluție de compromis: obligativitatea existenței unui aviz favorabil al CSM pentru fiecare dosar de trimitere în judecată a unui procuror sau judecător.
Potrivit unor surse politice citate de site-ul romania.europalibera.org, ideea unui aviz al CSM pe fiecare dosar cu magistrați aparține USR PLUS, însă partidul din care face parte ministrul Justiției nu ar vrea să-și asume modificarea și solicită ca UDMR să formuleze amendamentul și PNL să îl susțină. Pe scurt, CSM poate bloca trimiterea în instanță a oricărui dosar. Din slugi la politicieni, sau DNA, magistrații devin slugile CSM.
Totuși, UDMR își menține poziția: desființarea SIIJ să fie însoțită de un trasfer al competenței de anchetare a magistraților către Parchetul General, nu către DNA și alte parchete competente, așa cum dorește USR. De altfel, revenirea competenței la DNA a fost unul dintre motivele principale pentru care CSM a avizat negativ proiectul lui Stelian Ion, ținând cont de istoria abuzurilor acestei direcții din perioada 2014-2018.
Paradoxal, după ce au susținut desființarea SIIJ cu revenirea la status quo ante, invocând renunțarea la presupuse „superimunități” ale magistraților, liderii USR doresc să adopte, fără să-și asume, o soluție care ar fi reprezenta tocmai o sporire a așa-zise imunității, prin introducerea avizului CSM la trimiterea în judecată.