Vocea ta

Sondaj civic în Clujul vienez: „Care considerați că este cea mai mare realizare în termeni de infrastructura RUTIERĂ în ultimii 18 ani?”

Activistul Szakáts Istvan a inițiat astăzi, pe grupul de Facebook Clujul Civic, un sondaj care vizează traficul, infrastructura, drumurile Clujului unde toate acestea, la un loc cu „calitatea vieții”, sunt, bineînțeles, ca în Viena!

„Distinși cetățeni, care considerați că este cea mai mare realizare în termeni de infrastructura RUTIERĂ în ultimii 18 ani, în municipiul Cluj-Napoca?”, i-a întrebat Szakáts Istvan pe membrii grupului civic.

„Nimic deosebit, da se putea face enorm de mult, la ce buget are Clujul mă așteptam la mult mai mult… ceva pasaje rutiere!”, a răspuns Drago Tamasan.

„Nu cred că vei primi vreun răspuns substanțial la acest chestionar. Eu spun direct, fără ocolișuri. În afară de cârpiri, reasfaltări și oblojiri rutiere, nu s-a făcut nimic. Dar infrastructura rutiera a unui municipiu este strâns legată de cea a zonei metropolitane, care asigură forța de muncă, de fapt, a orașului. La acest capitol, din nou, lucrurile sunt jalnice. Primarii comunelor învecinate, împreună cu cel al Clujului, nu au făcut nimic notabil în sensul fluidizării traficului. Nu au abordat tema majoră a inelelelor rutiere și a centurii ocolitoare. În schimb visează la metrouri și alte prostii. Nu înțeleg ce-i reține să se apuce de lucruri serioase”, a scris Edmond D. Kreibik.

„Eventual centura Vâlcele – Apahida sau A3 C. Turzii – Nădășel. În oraș, din păcate nimic. De fapt, fără centură ocolitoare completă, traficul din oraș va fi tot timpul problematic”, a comentat Zsolt Bodola.

„Aș fi de acord dacă am fi avut măcar o ieșire de pe autostradă în oraș. E inacceptabil să nu fie nici o ieșire între Gilău și Turda”, a adăugat Lucian Satmarean.

„Fără dubii – centura Apahida-Vâlcele și autostrada A3 (atât cât e). Aceste 2 tronsoane au salvat orașul de la foarte mult trafic greu. În rest, în oraș, mai nimic…”, a scris și Radu Dulău.

„Str. Molnar Piuariu… cea mai smart stradă! „Proiectul cuprinde tronsonul dintre străzile Fabricii de Zahăr și Dâmboviței, inclusiv intersecția cu strada Teleorman și a fost realizat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Obiectiv specific 4.1: Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă, respectiv bugetul local al municipiului Cluj-Napoca. Valoarea totală a investiției este de 5.900.627,28 lei (cu TVA).” Cu asta ne-am lăudat peste tot în țară, dar dacă te duci pe-acolo… nimic deosebit”, a comentat Ionuț Pantea.

În Clujul vienez, timp de 5 mandate (democrat) liberale, infrastructura a fost modernizată mai mult de imagine, prin dale de granit pe trotuarele centrale și semicentrale, prin asfaltări în același areal și prin colorarea bicoloră a pistelor de biciclete și a benzilor dedicate pentru autobuz. În rest, marile proiecte au rămas la stadiul de gigantice promisiuni și de eterne proiecte.