Federația „Solidaritatea Sanitară” a ajuns să ceară public guvernanților să verifice informațiile făcute publice de Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV RO Vaccinare). Practic sindicaliștii consideră că toată această campanie de vaccinare s-a transformat într-o campanie de dezinformare.
Nu era suficient faptul că această campanie este un eșec, acum cei din CNCAV ajung să ofere date eronate într-o încercare de a mai salva din imaginea iremediabil afectată și de a convinge cetățenii că știu ce fac și a-i asigura de bunul mers al campaniei.
Reprezentanții CNCAV susțin că „După vaccinarea împotriva COVID 19, infecția cu SARS-CoV-2 a scăzut cu peste 87,7% în rândul personalului din sistemul medical”, dar așa cum Solidritatea Sanitară atrage atenția, corelația nu înseamnă cauzalitate. Sindicaliștii consideră că ar trebui efectuate studii care să confirme că există o legătură între numărul persoanelor vaccinate și numărul celor care se îmbolnăvesc de COVID-19.
Dacă în urma vaccinării personalului medical s-a constatat o scădere cu „peste 87,7% a infecției cu SARS-CoV-2” (vom vedea ulterior că nici această afirmație nu este justificată sub această formă) atunci trebuie mai întâi eliminată posibilitatea ca această scădere să nu fie determinată de alte cauze, cum ar fi evoluția firească a pandemiei (scăderea generală a numărului de cetățeni infectați) și evoluția testării (riscul de a descoperi mai puțini lucrători infectați deoarece se testează mai puțin sau scăderea dorinței de testare a lucrătorilor vaccinați). Suplimentar, pentru a putea lua în discuție o relație de cauzalitate între vaccinare și scăderea infecției trebuie desfășurat un studiu care să analizeze evoluția infecției la un lot egal de persoane vaccinate și persoane nevaccinate (precum cel desfășurat în Israel, de cei de la Calit, având ca subiecți 300.000 cetățeni vaccinați și tot atâția cetățeni nevaccinați). În discuție este cel mult o ipoteză științifică (și o dorință colectivă, inclusiv a noastră), nu o informație bazată pe date științifice.
Pentru a afirma că a scăzut ponderea infectării în rândul lucrătorilor vaccinați trebuie monitorizată evoluția infectărilor în rândul acestora. Din datele publice existente, România nu desfășoară nici un studiu privind infectarea SARS-CoV-2 a lucrătorilor din sănătate vaccinați, respectiv eficiența vaccinurilor având ca subiecți acești lucrători. Alternativa o constituie desfășurarea unui astfel de studiu fără informarea și acordul lucrătorilor din sănătate vaccinați, ceea ce este foarte grav. Până la ora actuală nu există dovezi științifice privind protecția oferită de vaccinurile anti-COVID împotriva infectării cu SARS-CoV-2
Un alt aspect pe care Solidaritatea Sanitară îl remarcă este că dacă eficacitatea vaccinurilor ar fi așa cum susține CNCAv, atunci asta ar însemna că cei vaccinați nu mai trebuie să respecte măsurile de protecție. În absența unor date relevante privind protecția împotriva infectării (și a calității de transmițător al virusului) a celor vaccinați este necesar ca instituțiile statului să considere că nu există o asemenea protecție. În caz contrar, există riscul ca ele să transmită un fals sentiment de siguranță celor vaccinați, aceștia riscând să devină transmițători ai virusului.
O altă afirmație despre care Solidaritatea Sanitară consideră că este eronată este cea potrivit căruia, „din cele aproximativ 250.000 de persoane eligibile, până în data de 14 februarie 2021 au fost vaccinate cu ambele doze de vaccin 89.96% dintre acestea (98.84% cu o doză).”
Sindicaliștii susțin că datele privind numărul de lucrători din sectoarele de sănătate și asistență socială publicate sunt eronate.
Lotul lucrătorilor din sănătate și asistență socială avut în vedere de reprezentanții CNCAV este de „aproximativ 250.000 persoane eligibile pentru faza I”. Însă, conform datelor INS (valabile pentru anul 2019) sectorul sanitar și sectorul asistență socială numără, împreună (în medie), 395.462 de lucrători. Numărul de „aproximativ 250.000 persoane eligibile” comunicat de oficialități pentru același sectoare este mai mic cu 145.462 de lucrători (excluderea de la numărătoare ar putea avea legătură, spre exemplu, cu refuzul vaccinării într-un număr mare de cazuri). Pentru o corectă informare publică ar trebui să știm care este evoluția infectărilor în cazul celor 145.462 de lucrători din sectorul sănătate și sectorul asistență socială care nu au fost incluși în categoria lucrătorilor esențiali. Nu putem exclude riscul unei „selecție statistice” preferențiale a lucrătorilor vaccinați din cele două sectoare, efectuată de cei de la CNCAV pentru a putea raporta o campanie reușită.
De asemenea, datele privind evoluția numărului de lucrători infectați sunt incerte.
Incapacitatea inițială a instituțiilor statului de a monitoriza infectarea lucrătorilor din sănătate cu virusul SARS-CoV-2 este de notorietate, ea determinându-ne să construim Platforma de monitorizare a impactului COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate. Absența unei baze de date publice în acest domeniu, creată de instituțiile statului cu proceduri clare și transparente de colectare și prelucrare a datelor, așezate pe baze științifice, justifică în continuare neîncrederea în toate informațiile publice oficiale pe această temă.
Pe lângă toate aceste exemple, trebuie să nu uităm faptul că și angajații din sănătate, la fel ca restul populației au întâmpinat probleme cu programarea pe platforma de vaccinare.
Semnalăm și o nereușită majoră a campaniei de vaccinare în rândul lucrătorilor din sănătate: numărul mare de cazuri în care aceștia nu s-au putut vaccina în prima fază (din diferite motive: erau infectați sau în perioada post-infecția, au ezitat inițial etc.) iar acum nu mai pot fi programați pentru vaccinare. Constatăm că obligația de informare publică a reprezentanților CNCAV s-a transformat din neștiință sau rea voință într-o dezinformare publică. Dacă este o acțiune intenționată atunci legea prevede sancțiuni pe care alte instituții ale statului trebuie să le aplice. Atragem atenția că dezinformările publice efectuate de instituții ale statului erodează încrederea populației, crescând ezitarea vaccinală. Astfel de dezinformări riscă să întrețină curentul antivaccin.
Dacă și principala sursă de informare prezintă date flase privind campania de vaccinare, atunci nu ar trebui să fim surprinși că romînii ajung să creadă mai degrabă informațiile de pe rețelele de socializare decât cele oferite de autorități. E adevărat că până acum campania de vaccinare a fost un eșec, însă nu se va trasnforma într-un succes doar pentru că cei responsabili de comunicare încearcă să cosmetizeze datele.