Și datele meteo ne vin din import. Într-o țară precum România, unde agricultura reprezintă un sector însemnat, unde condițiile meteorologice provoacă pierderi anuale considerabile în agricultură, nu există tehnologia necesară pentru furnizarea și interpretarea datelor meteorologice. Astfel, toate previziunile făcute de Agenția Națională de Meteorologie se bazează în exclusivitate pe informațiile puse la dispoziție de către Centrul European de Prognoză (The European Centre for Medium-Range Weather Forecasts (ECMWF), al cărui membru este și România din anul 2003.
Astfel, desi în România se regăsesc mai multe stații meteorologice, amplasate în diverse zone ale țării, precum și câteva Centre Meteo Regionale, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) nu dispune de tehologia necesară pentru evaluarea, furnizarea și interpretarea propriilor date meteorologice.
Informația a fost confirmată de către Narcis Maier, șeful Centrului Meteorologic Transilvania Nord:
”Administrația Națională de Meteorologie face interpretări pe baza materialelor emise de către Centrul European. România nu are tehnica necesară pentru previziunile meteorologice, ci doar interpretează datele furnizate de Centrul European de Prognoză. Puține țări dispun de aceste calculatoare performante pentru evaluarea și prognoza meteo, iar România nu este printre ele. Stații proprii au Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania și Franța”, a notat Narcis Maier într-o intervenție telefonică la postul de televiziune NCN.
Astfel, în prezent, România nu are tehnica necesară pentru a emite prognoze meteorologice proprii.
Conform reprezentantului CM Transilvania Nord, prețul unor calculatoare performante care să poată furniza informații și date meteorologice este prea mare pentru țara noastră.
”Nu se justifică prețul, astfel încât România să investească în tehnică meteorologică pentru prognoză de lungă durată. Este dezirabilă o investiție în modernizarea aparaturii pentru prognoza de scurtă durată, de până la zece zile”, a mai notat acesta.
Acest aspect este însă cât se poate de îngrijorător, dacă luăm în considerare potențialul agricol românesc, precum și pierderile constante care sunt înregistrate în sectorul agricol din cauza fluctuațiilor climatice. Având în vedere că diversitatea formelor de relief se regăsește din plin în România, faptul că nu dispunem de tehnologie care să furnizeze date meteorologice precise, ne pune în situația de a reprezenta un simplu centru de transmisie al datelor meteo puse la dispoziție de către Centrul European de Prognoză.
Acest aspect explică inadvertențele și erorile înregistrate în ultima perioadă în ceea ce privește schimbările climatice pe o perioadă mai îndelungată de timp sau simplele previziuni meteorologice care, adeseori, nu s-au adeverit. Astfel, încă din această iarnă, meteorologii români prognozau o vară secetoasă și temperaturi caniculare.
”Se anunţă căldură toridă şi secetă prelungită, ceea ce ar trebui să-i determine pe agricultori să-şi adapteze tehnologiile, folosind hibrizi sau soiuri care să reziste la vremea extremă”.
Cum va fi vremea în vara 2018. Prognoza meteo ANM
Scenariile climatice indică o diminuare a cantităţilor de precipitaţii în viitor, în medie cu 15-20%, în lunile de vară, iar zonele cel mai afectate de secetă vor fi sudul, sud-estul, estul, vestul României, dar şi Câmpia Transilvaniei.
„În condiţiile în care scenariile vor indica o diminuare a cantităţilor de precipitaţii mai ales în lunile de vară, în medie cu 15-20%, aşa cum arată scenariile climatice viitoare, este posibil ca în acele zone pe care astăzi le cunoaştem ca fiind cele mai vulnerabile la fenomenul de secetă, respectiv sudul, sud-estul, estul şi vestul României, dar şi Câmpia Transilvaniei este posibil să înregistreze temperaturi mai scăzute, iar lunile de vară să fie din ce în ce mai călduroase în viitor şi din ce în ce mai secetoase. De aceea adaptarea, cel puţin pentru agricultură — pentru că primul impact de creştere a temperaturii aerului sau reducerea precipitaţiilor în lunile de vară, considerate luni critice — să determine adaptarea tehnologiilor la ceea ce înseamnă schimbarea climei în viitor”, anunța Elena Mateescu, director general ANM.
Dincolo de aceste aproximări, vremea s-a dovedit a fi una cu temperaturi scăzute, chiar și pentru luna lui Cuptor, iar ploile au acoperit cea mai mare parte a țării, fenomenele extreme provocând pagube materiale însemnate.
Concluzia însă, este cât se poate de simplă: România are stații meteo de înregistrare a temepraturii, dar Administrația Națională de Meteorologie nu dispune de tehnologia avansată prin care ar putea opera cu propriile date.
În această situație, ANM nu face decât să transmită datele preluate de la Centrul European de Prognoze și să se lanseze în aproximări de natură meteo.
Administratia Nationala de Meteorologie R.A. prin Centrul National de Prognoza Meteorologica din Bucuresti sau prin Serviciile Regionale de Prognoza a Vremii de la Bacau, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Sibiu si Timisoara ofera in principal o gama larga de produse si servicii meteorologice dupa cum urmeaza:
• diagnoze meteorologice
• prognoze meteorologice pentru intervale de timp care nu depasesc o saptamana
• avertizari de fenomene meteorologice periculoase de interes general sau specializate
Reţeaua naţională de observaţii şi măsurători meteorologice este formată din:
• 160 de stații meteorologice automate – SMA din care:
– 55 staţii meteo cu program agrometeorologic
– 9 statii meteorologice cu programe de observații actinometrice;
– 1 statie meteo cu program de observații aerologice;
• 8 sisteme radar de tip Doppler;
• un sistem de recepție a datelor satelitare MSG;
• 64 de posturi pluviometrice.
Cele 7 Centre Meteorologice Regionale (CMR) sunt:
Centrul Meteorologic Regional Muntenia, CMR Moldova, CMR Oltenia, CMR Dobrogea, CMR Banat-Crișana, CMR Transilvania-Nord, CMR Transilvania Sud.
Rețeaua meteorologică națională activează în concordanță cu rețelele din alte țări, în cadrul programului mondial de veghe meteorologică permanentă, făcând parte din Regiunea VI – Europa, a Organizației Meteorologice Mondiale.
Staţiile meteorologice sunt amplasate în toate formele de relief, preponderent în regiunile de șes (71%) corespunzător concentrării populației și activităților economice. Stațiile meteorologice sunt amplasate de la nivelul mării (Gloria, Constanța, Sfântu Gheorghe) până pe culmile munților (Vârfu Omu – 2504 m, Călimani – 2021 m, Ceahlău Toaca – 1897 m). Spațial, stațiile meteorologice sunt prezente în toate regiunile istorice și administrative (stații județene funcționează în fiecare reședință de județ)
Administrația Națională de Meteorologie se află în subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, minister coordonat de către Grațiela Leocadia Gavrilescu.
Mai mult chiar, în România funcționează și o Școală Națională de Meteorologie (situate în loc. Afumați) ce oferă cursuri de ”pregătire a utilizatorilor de date și informații meteorologice pentru valorificarea eficientă a acestora”.
Din păcate, Consiliul de Administrație al ANM se afla într-o ședință prelungită, astfel încât nu am reușit să obținem un punct de vedere cu privire la dotările tehnice ale acestei entități.