Pe Valea Garbaului, acolo unde in urma cu nici 24 de ore rasunau chitarile, tobele si vinilurile DJ-urilor, unde se gateau toate bunatatile pamantului, acum e liniste. Muzica nu se mai aude decat din cate-o cabina de tir in care se incarca mese, umbrele, corturi si frigidere. Din marele festival au mai ramas doar cateva fiare, pe care niste baieti arsi de soare se chinuie sa le demonteze si sa le incarce in camioane.
In apropiere de locul unde a fost montata scena principala ne intalnim cu Laszlo Bodor, omul din spatele Peninsula, directorul evenimentului. Se uita cu nostalgie imprejur si spune ca nu pleaca acasa pana nu lasa locul asa cum l-a gasit. Iar baietii se misca repede – au trecut doar cateva ore de la inchiderea oficiala a festivalului, dar din Peninsula n-a mai ramas aproape nimic.
Pe fata i se citeste oboseala, lucru pe care-l marturiseste insa cu zambetul pe buze. Se bucura ca are ocazia sa vorbeasca despre Peninsula la Cluj, cu bune, cu rele. Pentru o imagine de ansamblu, insa, vrea sa-si aminteasca de editiile precedente.
„In 2003, am inceput evenimentul si din 2004 am inceput sa aducem formatii internationale. Prima formatie internationala a fost Chumbawamba. Pe atunci, aveam in jur de 15.000 de vizitatori. Incetul cu incetul, pana in 2007, am mers pe aceeasi strategie: 5 zile de festival – incepea martea si tinea pana duminica. Dupa asta, am inceput sa aducem formatii mai multe. Pentru fiecare zi am adus cate o formatie internationala. Din 2004, am inceput colaborarea cu Szighetul mare. In 2008, a fost o vreme foarte urata. A plouat toata saptamana si a fost noroi. Daca pana atunci am crescut undeva pana la 40.000 – 45.000 de vizitatori, in 2008 am scazut sub 40.000. In 2009 am schimbat strategia, am zis ca nu mai facem de 5 zile, facem de trei. Deschidem portile joi, facem o zi, dar cu concerte, nu cum a fost anul asta. Am avut si un sponsor mare si am reusit sa aducem formatii mari. Festivalul a pasit la un alt nivel. Am reusit atunci sa strangem undeva la 60.000 de oameni, cu Prodigy, Nine Inch Nails si Tiesto. 2010, 2011, 2012 au crescut simtitor si am ajuns undeva la 75.000 – 79.000 de peninsulari. Acum suntem undeva la 60.000. Am vrut sa va povestesc asta ca sa intelegeti ca, in istoria festivalului, fiecare schimbare a adus o scadere la publicul vizitator. Este o zicala care spune ca daca vrei sa muti un copac, copacul se schimba, iar asta se simte si la festival”.
Ne oprim la anul 2013. Nu mai vorbim despre vreme si despre modificari in program. Acum a avut loc cea mai mare schimbare – festivalul a plecat din orasul care l-a creat si a venit la Cluj, pe Valea Garbaului. Cum a fost si ce s-a intamplat aici?
Bodor Laszlo: Este o locatie bine aleasa. Nu e praf, e verde, e vale, mi-a fost frica sa nu fie ecou, dar cred ca la sonorizare nimeni nu poate reprosa absolut nimic. Amenajarea a fost, din punct de vedere vizual, foarte buna. Cand arhitectul Szabolcs Guttman, cel care a amenajat si Piata Mere din Sibiu, a spus – de acolo, de sus – ca asa trebuie trebuie amenajat un teritoriu, am stiut ca am facut o alegere buna. Pentru mine, asta e ceva extraordinar. La inceput, insa, nici nu stiam unde este locatia; unii ziceau ca e groaznic, plin de capuse, dar eu o vad o locatie foarte buna pentru festival – are si granite naturale cum sunt paraul si dealul, la intrare e super ok ca exista parcare si drumul e destul de lat. In schimb, e mare, e mai mare cu 1,5 hectare decat la Targu Mures. Cam asa vad eu locatia – e mult mai buna decat la Targu Mures, cu toate ca am pierdut strandul. Dar nici la festivalurile mari din Europa de Vest nu exista stranduri.
Ce s-a intamplat cu muzica? Au picat 5 trupe de pe line-up, doua fiind dintre cele mai importante. Cum s-a ajuns in aceasta situatie?
Eu vad line-up-ul din doua puncte de vedere, iar primul e cel al consumatorului de muzica. Asta inseamna ca la Peninsula nu o sa fie niciodata un singur gen de muzica. Este un festival eclectic, din toate categoriile am reusit sa strangem cele mai bune si ok trupe pentru bugetul nostru. In al doilea rand, eu vad prezenta trupelor la festival si din punctul de vedere al bugetului. 2009 este un an de reper – atunci cand aveam un buget foarte mare si ne-am permis sa-i aducem pe Prodigy, Nine Inch Nails si Tiesto. Pe vremea aia, Facebook-ul era la inceput, dar exista Hi5 si toata lumea ne scria ca vine la festival. Era o isterie, in sensul bun al cuvantului. Atunci am dat un telefon la cei care se ocupau cu toaletele si le-am spus ca o sa trebuiasca sa suplimentam toaletele si pisoarere, ca o sa fie wow. Cu toate astea, am vandut putine bilete si am platit mult. In plus, am ramas cu toaletele.
Foarte multa lume a fost dezamagita de faptul ca nu ati anuntat mai repede lipsa de la festival a celor de la Kaiser Chiefs.
Cand am discutat cu Paul Bolton, cand ne-am inteles ca asta e situatia, cand s-a dat verdictul ca n-o sa vina Kaiser Chiefs si Dragonforce, era intr-o duminica. Lunea am si pus pe Facebook. E o pierdere si pentru ei, si pentru noi.
Cand am vorbit eu cu el, ne spunea ca ati discutat cu o saptamana in urma.
Vineri am vorbit eu cu el ultima data si i-am spus sa mai asteptam, sa vedem daca nu putem sa facem ceva si el a zis ca nu mai poate sa astepte.
Cumparatorii de bilete s-au scandalizat si cand ati anuntat ca nu returnati banii, chiar daca line-up-ul s-a schimbat.
Am returnat, sa stiti, trei bilete pentru ziua 4 si opt bilete pentru ziua in care trebuia sa vina Kaiser Chiefs. Nici nu s-a pus problema sa nu le dam banii inapoi. Pentru abonamente insa, a fost altceva. Oamenii au cumparat abonamente pentru un concept, pentru toata oferta culturala, nu pentru o singura trupa. Eu asa traiesc, incerc sa fac lucrurile cum trebuie. Cand faci un astfel de festival, esti expus si multi dau in tine. Trebuie insa sa iei decizii, care s-ar putea sa fie gresite, dar trebuie sa le iei si sa ti le asumi.
Ati pierdut bani odata cu trupele?
Am pierdut. Am cumparat bilete de avion, am platit bani in avans. Unde sunt mai multi membri in trupe, acolo si biletele sunt mai scumpe. Am avut foarte mari probleme cu scena Kiss si scena Rock. Daca stateai in fata la Kiss, era ok; daca mergeai 10 metri in spate, auzeai si de la Kiss, si de la Rock. Cortul de muzica electronica nu asa am vrut sa-l facem, dar asa a iesit. Am pus langa cortul Sound of town, iar la Suie Paparude, in fata scenei se auzea mai bine ce se intampla afara decat in cort. Toate astea depind de organizatori. Un festival nu poate fi insa organizat fara flexibilitate. In ultimele secunde, ceva se modifica. Daca nu este aici cel care se ocupa cu amenajarea teritoriului, vin cei de la cort, staff-ul le arata ca trebuie sa-l puna undeva si ei il pun cu 10 metri mai incolo. Acolo, deja e un spatiu amplasat prost. Si mai e o chestie… cand aduci 140 de trupe…
Nu era mai ok sa aduceti, sa spunem, 80 de formatii?
E o dilema si pentru mine. E o dilema daca trebuie sa facem atatea locatii muzicale. Oare nu e mai bine sa aduci trei capete de afis mai mari, cum ar fi, de exemplu, Prodigy, pentru fiecare zi si restul trupe locale?!? Atunci, am avea o scena mare, unde o sa cante capetele de afis, o alta scena, arena si gata; si asta ar fi o strategie. Noi, totusi, incercam sa mentinem diversitatea si nu stiu cat mai putem. In piata de evenimente din Romania nu-i atat de usor sa faci si cash flow si tot ce inseamna organizarea si pre-organizarea festivalului. Incerci sa educi, incerci sa strangi oameni pentru oferta culturala, pentru festival. Asta a fost si decizia care a stat in spatele hotararii de a nu da banii inapoi pe abonamente – ele nu s-au cumparat pentru un concert, ci pentru intreaga oferta culturala. Cine a decis ca vine la Peninsula, stia foarte bine ce inseamna asta.
Cum v-a primit Clujul? Cum i-ati simtit pe clujeni?
E alt public la Cluj decat era la Mures. La Targu-Mures, de la ora 2 pana seara la 1, 2, 3, oamenii erau acolo. Veneau, se uitau ce pot sa faca, ce noutati a adus Peninsula anul asta. Clujenii inca nu sunt obisnuiti cu festivalul. Nu zic ca e un public dificil, insa miscarea maselor a fost surprinzatoare. Joi au venit cu autobuzul sau propria masina, au intrat, au trecut prin food-court si s-au oprit la scena mare, unde canta Paul Kalkbrenner. Cand s-a terminat concertul, nu au mai mers pe flux; s-au intors si s-au dus acasa. Vineri se vedea ca oamenii vin si incep sa se uite si in stanga si dreapta. Sambata era foarte ok, era aproape cum a fost la Mures. Eu cred ca trebuie sa lucram si noi foarte mult si publicul trebuie educat. O alta problema a fost food-court-ul, construit pentru un public de 150.000 de persoane. A fost prea mult, nu trebuia sa construim atat. Trebuie sa lucram foarte mult si la imagine si la locatie pentru ca avem foarte multe de facut. Noi, de obicei, incepem constructia festivalului cu o saptamana inainte. Anul acesta, din cauza bugetului redus, am inceput putin mai tarziu, ca sa nu platim pentru corturi pentru 5 zile sau 6 zile. Cand am deschis portile, festivalul era inca in constructie, dar joi eram deja in grafic.
Ce v-ati fi dorit sa fie altfel?
Nu regret nimic din mutarea la Cluj. Mi-ar fi placut sa nu trebuiasca sa amanam atatea concerte. In fiecare an au fost probleme. Intr-un an nu a venit Andy Sid, dupa aia nu a venit un DJ, dupa aia nu au venit ATB. Presa a avut tot dreptul sa scrie ce a scris, dar in fiecare an au avut probleme. Mutarea la Cluj a fost insa mai mediatizata. Daca nu am fi facut acest pas, peste 2-3 ani trebuia sa inchidem festivalul, nici nu cred ca rezistam atat. Asta din cauza ca s-a plafonat. Din partea autoritatilor locale nu am primit nicio sustinere. Plateam 40.000 de euro chiria pe teren si 32.000 de euro pentru a produce energie electrica. Pe de alta parte, la Targu Mures puteam sa organizam dintr-un birou, la telefon, aici deja e altfel, aici nu mai merge asa. Sa vedem anul viitor cum o sa fie. Trebuie sa punem mai mult accent pe pregatirea line-up-ului. Trebuie sa gestionam situatia mai nisat pentru clujeni, dar o sa fie si metal, ska si raggee.
Una peste alta, sunteti multumit de ce a iesit pe Valea Garbaului?
Eu sunt multumit si nu am niciun repros. Daca am fi acum in august anul trecut, as lua aceeasi decizie. Noi ne gandeam de doi-trei ani la mutare, le-am spus si celor de la Primaria Targu-Mures ca nu e ok ce se intampla acolo. Oamenii cred ca acest festival are un buget de 1,2,3 milioane de euro si ca organizatorii baga bani in buzunar – e o idee falsa. Anul asta a fost greu; cred ca din 2003 nu am lucrat atat la festival. Cand incepi sa te gandesti la miscarea asta, esti constient ca totul vine la galeata. Stiam ca o sa fie lume mai putina, intr-un an nu poti sa sensibilizezi orasul. Am avut si multa reclama negativa care nu stiu daca a luat sau a pus ceva la notorietatea numelui. A fost greu anul asta si cu mutarea, si cu amenajarea si cu comunicarea. O sa ne obisnuim si eu sper sa facem lucruri frumoase aici si sa crestem. Eu asa am considerat ca parca am fi la primul festival. Numai ca nu incepem din 2003, ci din 2013. Totusi, brand-ul si experienta aduc ceva. Speram sa fim mai multi, asteptarile au fost indeplinite; suntem ok din punctul asta de vedere.
Daca faci matematica, trebuie sa stai in picioare! Altfel, trebuie sa iei masuri radicale – noi asta am facut. Imi pare rau ca nu au mai ajuns baietii de la Keiser Chiefs, imi pare rau ca nu am avut metal si ca nu am reusit sa facem rost de alta trupa; era deja prea tarziu. Si pe mine ma supara asta. Pentru anul viitor avem insa alte planuri. Mi-am dorit s-o facem si anul acesta dar nu am reusit pentru ca nu am avut timp, sper sa nu mi-o ia cineva inainte: anul viitor vreau sa strang toate trupele din Cluj care au cat de cat un nume – romani, maghiari, toti care pot sa tina o chitara in mana – si sa facem un show de deschidere al festivalului: „Clujul saluta Peninsula”.
Lumea are impresia ca exista un razboi, un battle intre Electric Castle si Peninsula.
Mie mi-a placut foarte mult Electric Castle: cum a fost ambianta, cum au lasat sa traiasca castelul etc. Sambata nu am fost, am inteles ca atunci a plouat. Am fost vineri, am dormit in cort si am venit acasa.
S-a creat impresia ca cele doua evenimente trebuie comparate, dar eu nu cred asta, pentru ca sunt cu totul altceva; nici nu se pot compara. Unul este de muzica electronica, altul este un festival care a fost conceput de Woodstock si dupa aia s-a raspandit in toata Europa. Sunt concepte total diferite de eveniment.