In vizor

Seful Parchetului Militar Cluj Liviu Lascu, proiect de candidat: „Membrii CSM au fost nu de putine ori racolati pentru interese politice sau de grup, meschine

Inca din anul 2005 (deci de trei legislaturi incoace), Consiliul Superior al Magistraturii este marcat de scandaluri, declaratii cu iz politic si alte asemenea derapaje, acuza procurorul Liviu-Alexandru Lascu (foto), seful Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj, in proiectul de candidatura la CSM.

Depus la CSM in 21 martie 2022 si publicat de Juridice.ro miercuri, 11 mai 2022, proiectul se concentreaza atat pe propuneri de modificari la nivelul instantelor si parchetelor, cat si in ceea ce priveste politia judiciara.

 

Dar cea mai contondenta parte a proiectului o reprezinta cea legata de Consiliul Superior al Magistraturii. Mai exact, procurul Lascu acuza faptul ca actuala procedura de alegere a membrilor CSM face ca in Consiliu sa ajunga judecatori si procurori cu o reprezentativitate reala scazuta, din cauza ca procedura nu impune criterii mai stricte in ceea ce priveste nivelul minim procentual de voturi pe care candidatii trebuie sa-l intruneasca.

In acelasi timp, numarul mic de membri ai CSM ii face pe acestia vulnerabili in fata incercarilor de racolare pentru diverse „interese meschine” – inclusiv politice, sustine Lascu.

Seful PMTM Cluj se arata nemultumit si de durata prea mare a mandatului CSM-istilor, dar si de faptul ca in toti cei 6 ani, judecatorii si procurorii pierd total contactul cu munca de scaun (adica lucrul efectiv in dosare). Totusi, Liviu Lascu recunoaste ca o asemenea modificare este utopica (fiind necesara – adaugam noi – modificarea nu doar a legislatiei, ci chiar si a Constitutiei).

Tot in materie de reprezentativitate, prim-procurorul Parchetului Militar Cluj propune largirea schemei de membri ai CSM, astfel incat fiecare curte de apel si parchetul aferent sa aiba cate un reprezentant in Consiliu. Chiar daca membrii s-ar inmulti exponential, ei ar fi mai putin de controlat de catre politicieni, argumenteaza Lascu, atragand atentia ca o asemenea propunere a fost facuta in 2012 de catre mai multi experti germani veniti in Romania.

 

 

Problema lipsei de personal

In alta ordine de idei, colonelul Liviu Lascu are propuneri si pentru rezolvarea binecunoscutelor si cronicelor probleme ale sistemului judiciar: lipsa de personal din instante si parchete, supraincarcarea si pensiile de serviciu mai mari decat salariile. Totusi, Lascu subliniaza ca astfel de schimbari nu se pot petrece pe termen scurt, intrucat socurile pentru sistem ar fi prea mari si ar provoca nemultumiri.

Pe de alta parte, viitorul CSM poate face un lucru simplu: impunerea unor reguli mai restrictive pentru delegari si detasari, astfel incat sa nu lase fara personal instantele si parchetele aglomerate, puncteaza procurorul militar.

Desfiintarea judecatoriilor

Cu privire la gradele de jurisdictie, Liviu Lascu propune reimpartirea teritoriala a curtilor de apel si a parchetelor de pe langa acestea, astfel incat sa nu mai existe (P)CA-uri cu doar doua judete, iar altele cu patru.

De asemenea, Lascu se gandeste la desfiintarea judecatoriilor si la transformarea lor in sectii teritoriale ale tribunalelor (idem pentru parchete), astfel incat sa nu mai existe discutii cu privire la competenta instantei, respectiv a parchetului.

Politie judiciara pentru mai multe parchete

Nu in ultimul rand, procurorul militar pledeaza pentru ca nu doar DNA si DIICOT sa aiba propriul aparat de politie judiciara, ci mai multe parchete (daca nu chiar toate), astfel incat sa nu mai apara probleme de dubla comanda la nivelul unor astfel de politisti (Ministerul Afacerilor Interne versus Ministerul Public). Totusi, Liviu Lascu mentioneaza ca trebuie pastrati politisti judiciari si la nivelul MAI.

 

Ca idee generala, inca de la inceputul proiectului, Liviu-Alexandru Lascu isi indeamna colegii sa nu cada prada iluziilor, ci sa ramana constienti ca nici el, nici ceilalti candidati nu sunt in masura sa faca promisiuni efective pentru colegii de breasla care ii voteaza (fie ei din instante sau din parchete), ci doar propuneri, intrucat masurile efective la nivel mare nu pot fi luate decat de Parlament si de Guvern.

Sursa: Luju,ro