Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Heiuş, a declarat joi că îşi doreşte ca procesul de reformă, inclusiv partea de digitalizare, să se realizeze într-un ritm cât mai alert şi cât mai accentuat, iar finalizarea lui să nu fie 2025-2026, aşa cum este prevăzut în PNRR, ci să se încerce decalarea cu „vreun an de zile”.
- „Ce se aşteaptă de la ANAF anul acesta? Întrebarea asta trebuie privită şi din prisma celui care pune întrebarea. Dacă ar fi din partea Guvernului, se aşteaptă ca noi să asigurăm resursele financiare necesare ca statul să funcţioneze – şi să reuşim să ne încadrăm în acel deficit de 4,4% din PIB, stabilit prin Planul de convergenţă. Dacă puneţi întrebarea dumneavoastră, sunt convins că v-aţi aştepta ca să ne crească eficienţa în lupta împotriva evaziunii fiscale, evaziune fiscală care vă afectează şi pe dumneavoastră, ca şi bun contribuabil, fiind în situaţia de a concura de multe ori pe piaţă cu firme care nu respectă regulile şi care poate au un avantaj competiţional incorect în asemenea situaţie.
Dacă întrebăm în general şi dacă mă întrebaţi pe mine, eu mi-aş dori ca procesul de reformă, inclusiv partea de digitalizare, să se realizeze într-un ritm cât mai alert şi cât mai accentuat – şi nu finalizarea lui să fie 2025-2026, aşa cum este prevăzut în PNRR, ci poate să încercăm să o decalăm, poate cu vreun an de zile, dacă am reuşi – ar fi un lucru extraordinar”, a menţionat Lucian Heiuş, la Conferinţa Anuală de Taxe PwC România.
În ceea ce priveşte gradul de colectare, şeful ANAF a subliniat că gradul de conformare voluntară la plată a crescut cu un punct procentual în 2022 faţă de 2021, la 87%, precizând că, din tot ceea ce se declară, „87% se plăteşte la termen, benevol”.
„Cum putem să creştem gradul de colectare? Gradul de conformare voluntară la plată a crescut cu un punct procentual în 2022 faţă de 2021 şi suntem pe la 87%, care este un lucru extraordinar. Din tot ce se declară, 87% se plăteşte la termen, benevol. Este o realitate şi care, din păcate, în România, am fost obişnuiţi ca de cele mai multe ori să scoatem în evidenţă doar lucrurile rele, lucrurile spectaculoase, nu şi lucrurile bune care se întâmplă în economia românească. În cazul de faţă, la gradul de conformare voluntară la declarare suntem undeva pe la 92 -93%. Aici trebuie să mai lucrăm un pic. Poate şi modul în care noi calculăm – dacă depui în 26, chiar dacă ai depus declaraţia, nu-ţi mai intră în acest indicator. Dar sunt totuşi nişte indicatori care nouă, ca reprezentanţi ai Fiscului, ne confirmă că marea marea majoritate a mediului de afaceri a înţeles că este important să-şi plătească la timp impozitele şi taxele şi are un comportament corect”, a mai spus Lucian Heiuş.
El a subliniat că se doreşte ca „această conformare voluntară să crească de la an la an”.
„Încercăm să facem paşi şi să întindem mâna către contribuabil prin diverse mijloace. Ultima a fost chiar punerea pe site a acelui ghid pentru cei care obţin venituri din tranzacţionarea criptomonedelor pentru că lucrurile se schimbă, societatea se schimbă, modelele de business se schimbă, sursele prin care obţin unii venituri se schimbă – şi atunci trebuie să mergem şi spre aceste modele, chiar dacă poate în prima fază sunt de nişă sau sunt de pionerat, dar trebuie să ţinem pasul cu schimbările care apar în societate şi în business, în general”, a adăugat Heiuş.
Şeful ANAF a mai afirmat că aceste proiecte vor continua şi în perioada următoare, respectiv măsurile de îmbunătăţire, de promovare a importanţei conformării voluntare, adresând-se diferitelor categorii socio-profesională sau ramuri industriale, după caz.
În primul rând de la ANAF se aşteaptă să nu mai aflăm că hăituiesc băbuţe pentru nişte leuştean şi nici că DNA le reţine ditamai directorii pentru şpagă. Se aşteaptă seriozitate în colectarea de bani de la adevăraţii fraudotori şi prădători fiscali – afacerile statului român.
Apoi, în ceea ce priveşte digitalizarea, am fi amabili să ştim cine a plătit ceva din buzunar pentru fiasco-ul pe banii Băncii Mondiale.
Că, în 2019, am aflat că ANAF a făcut praf pe sărățele, sucuri și cafele 60 de milioane de lei pentru implementarea unui sistem IT de gestionare a taxelor și impozitelor și a legăturii cu cei jumuluiți de către stat şi l-a implementat de am dat banii înapoi.
Că în 2016 citeam pe site-ul ANAF.ro: ”Proiectul de Modernizare a Administrației Fiscale (RAMP) inițiat de ANAF în parteneriat cu Banca Mondială a intrat în efectivitate în luna August 2013, și are ca principale obiective: creșterea eficacității și eficienței în colectarea impozitelor și a contribuțiilor sociale, creșterea conformării fiscale prin facilitarea conformării voluntare și reducerea presiunii fiscale și a poverii administrative suportate de contribuabili.”
Prin urmare (citez din aceeași sursă): ”Până la data de 31 decembrie 2015:
– Au fost semnate un număr de 20 de contracte de furnizare de servicii de consultanță și formare, dintre care unul a fost finalizat, 17 sunt în curs de
implementare iar două vor fi demarate în perioada imediat următoare;
– Au fost încheiate 5 contracte de furnizare de bunuri, servicii tehnice și formare. În momentul de față sunt în desfășurare 9 proceduri de achiziție;
– În data de 18 noiembrie 2015 a fost lansată procedura de achiziție a Sistemului integrat de management al veniturilor (RMS);
– A fost realizată analiza proceselor actuale de activitate ale ANAF ca bază pentru dezvoltarea activității și pentru inplementarea noului sistem TIC integrat;
– Au fost achiziționate peste 2700 de stații de lucru pentru personalul ANAF și servere de test pentru centrele de date;
– A fost dezvoltată Strategia ANAF în domeniul Tehnologiei Informației și Telecomunicațiilor (TIC);
– A fost dezvoltată Strategia de comunicare a ANAF.”
Adică s-au rezolvat baterile din gură, parandărăturile și tot ce mai știe face politicianul și funcționarul româncând dă de bani nemunciți, de dat cu ei de pământ.
Că, în 28 Februarie 2019 aflăm (din mass media): ”Finanțele aruncă la coș definitiv contractul de modernizare a ANAF cu Banca Mondiala: 6 ani și 18 de milioane euro pe apa sâmbetei.” Adică alea 60 de milioane de lei cheltuite pentru vorbe-n vânt pe la diverse simpozioane și întâlniri tematice cu și despre ”digitalizarea ANAF”, în care s-au prezentat diverse ”excel”-uri, plătite generos ca și cum ar fi fost însele ele programele de digitalizare.
Citez: ”Surse familiarizate cu discuțiile purtate cu Banca Mondială au declarat pentru cursdeguvernare.ro că Ministerul de Finanțe a notificat instituția financiară în noiembrie 2018 că NU dorește să mai finalizeze proiectul de reformă al ANAF demarat în aprilie 2013.”
Ce a însemnat asta? A însemnat faptul că Ministerul de Finanțe nu numai că a renunțat la 52 de milioane de euro, cât ar mai fi putut să deconteze pe proiect, ci că a rămas să ramburseze și cât s-a cheltuit ”pentru implementare” (cam 18 milioane de euro, plus dobânzile aferente), fără rezultate în creșterea gradului de colectare al taxelor și fără efecte sesizabile în relația cu contribuabilul roman.
Cam despre genul acesta de hoţii vorbim. Nu de Tanti Leana care jumuleşte statul cu acciza pe trei legături de lobodă!