In primele cinematografe existau angajati care improspatau aerul irespirabil datorat igienii precare a spectatorilor cu odorizante, iar altii care se straduiau sa ii aseze pe scaune pe cei inflacarati din primele randuri. Un cofetar, proprietar de cinema care a intrat in faliment, a trebuit sa fie dus acasa cu politia din Piata Mihai Viteazu, unde a stat o noapte intreaga planuind un cinematograf gigantic. Goliciunea celor patru barbati de pe Palatul Urania, unde a functionat cel mai luxos cinematograf, a fost acoperita in urma unui scandal si la cererea primariei cu frunze de smochin supradimensionate. Acestea au fost doar cateva dintre povestile interesante pe care participantii la turul ghidat Negru pe alb: Cinematografele din Cluj le-au putut afla in cadrul plimbarii.
Initiativa le apartine celor de la Asociatia Korzo, infiintata la inceputul acestui an cu scopul de a arata secretele orasului intr-un mod interactiv. Primele plimbari oficiale, Negru pe alb: Cinematografele din Cluj si Scenele Revolutiei Clujene din 1989, vor avea loc in acest week-end. Vor exista atat grupuri cu ghidaj in limba maghiara cat si in limba romana, iar pe viitor si limba engleza.
“Orasul este ca un muzeu in aer liber. Cladirile, strazile, pietele, statuile, capacele de canal, parcurile, statiile de autobuz, tramvaiele, carciumile, second-handurile, fast-foodurile, studentii, vanzatorii din chioscul de la colt – toate acestea constituie obiecte expuse in acest muzeu. Insa toti sunt exceptionali, unici, valorosi, fiind participanţii si cunoscatorii povestilor si secretelor magice. Multi cred ca acest muzeu este pazit cu noua incuietori si ca accesul la acestea sau posibilitatea de a interoga ”piesele expuse” este permisa numai catorva persoane cu privilegii. Dar nu este asa! Asociatia Korzo a luat nastere cu scopul de a strange in jurul ei pe toti cei care vor sa cunoasca, sa transmita mai departe povestile si secretele orasului Cluj-Napoca. Nu conteaza ca esti copil, adult sau varstnic, femeie sau barbat, sarac sau bogat, calator sau locuitor al Clujului, daca te alaturi noua, impreuna vom descoperi orasul. Sa-i ascultam povestile, sa-i admiram frumusetea, sa-i mirosim parfumul, sa-i simtim pulsul. Sa-l primim in suflet si sa devenim parte din el, facand ca acele incuietori sa se deschida. Daca vrei sa iei parte la aventurile noastre orasenesti, vino cu curaj si ”corzeaza” cu noi!”, spun cele 5 fete absolvente de Istoria Artei din echipa Korzo.
Turul incepe pe strada Kogalniceanu, la Casa Universitarilor, primul teatru al orasului. Aflam ca tot aici s-a inchiriat pentru prima data sala de catre un cinematograf ambulant si s-au facut proiectii.
Urmatoarea oprire este la cinema Arta.
“Cladirea a fost contruita in 1913, iar aici s-a dechis cel de-al cincilea cinematograf al orasului. Avea 400 de locuri. Presa vremii scria cu nemultumire ca sala nu este accesibila din partea de mijloc. In 100 de ani si-a schimbat numele de mai multe ori: Universitate, Select, Tineretului si Arta. Denumirea Select, din perioada razboaielor mondiale, nu e intamplatoare, gasim plangeri in presa vremii ca este cel mai scump cinematograf din oras”, arata Barazsuly Viktoria, una dintre ghizii Korzo.
Apoi grupul se opreste in Piata Unirii pentru ca in cladirea de langa Muzeul Farmaciei a functionat pentru o perioada cinematograful Paris.
“Cofetarul proprietar nu a suportat foarte bine esecul afacerii. Stim din presa vremii ca intr-o noapte a iesit in Piata Szechenyi (actuala Mihai Viteazu) si a masurat toata piata cu scopul de a construi un mega cinematograf acolo. Numai Politia a reusit sa il duca acasa, iar a doua zi a ajuns la casa de nebuni”, povesteste Viktoria.
Primele cinematografe erau agreate de partea mai saraca a societatii, in mare parte datorita biletelor mai ieftine decat la teatrul preferat de elite. Asta a insemnat si o cu totul alta atmosfera fata de cea din cinematografele de astazi.
“La inceput de secol in cinematografe nu mirosea a trandafiri. Nu aveau sistem de ventilare, nici ferestre nu prea erau, iar igiena personala nu era o preocupare majora, prin urmare de multe ori aerul era irespirabil. Prin urmare un angajat venea ocazional si pulveriza cu odorizant. Sa va imaginati mormane de coji de seminte pe jos, pianistul care incearca sa ii depaseasca pe spectatorii zgomotosi care, entuziasmati de film, s-au urcat pe scaune, pe “asezatori” care se chinuie ca si cei din randurile din spate sa vada”, povesteste ghidul.
Apoi grupul ajunge pe la Teatrul Maghiar si se opreste apoi la poalele Cetatuii pentru a asculta povestea fascinanta a primului film turnat la Cluj in acea zona de parintele cinematografiei clujene, Janovics Jeno, in colaborare franceza.
Ultima oprire este in fata odinioara luxosului palat Urania, pe strada Horea.
“Chiar daca e o cladire impozanta, construita in stil secesionist, nu a fost pe placul clujenilor. Acestia contestau aparitia pe fatada a celor patru basoreliefuri care ilustrau patru barbati dezbracati. Consiliul Local l-a rugat pe Udvari Andras, care a construit Urania, sa faca ceva cu partile intime. Asa au ajuns frunzele de smochin de marimea unor cearsafuri pe basoreliefuri. Am aflat din barfe, de la nepotul lui Udvari care traieste in Argentina, ca acesta a construit Palatul Urania pentru a satisface dorinta amantei sale”, a aratat Imecs-Magdo Eszter, presedintele Asociatiei Korzo.
Cei care doresc sa participe la un astfel de tur al cinematografelor sau al locurilor unde au avut loc luptele de strada in 1989 trebuie sa isi rezerve locul pe site-ul asociatiei. Un bilet la pret intreg costa 12 lei, iar unul cu reducere pentru elevi, studenti si pensionari costa 8 lei.