Mii de femei de etnie roma din Transilvania nu apartin nimanui. Nu sunt in evidentele medicilor de familie, nu merg la medic si singurele contacte cu sistemul sanitar sunt cu maternitatile si spitalele de pediatrie. Tocmai din aceasta cauza norvegienii aloca peste un milion de euro depistarii femeilor infectate cu HPV.
In ultimii zece ani, una din doua femei cu risc de cancer de col uterin din judetul Cluj a fost testata in cadrul unui program de screening organizat. Din pacate, aceasta situatie nu se regaseste si in cazul femeilor de etnie roma. Proiectul derulat de medicii Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuta” din Cluj-Napoca (IOCN), finantat de partenerii norvegieni, le vor oferi medicilor posibilitatea sa organizeze un laborator de HPV si sa testeze gratuit femeile din categorii defavorizate.
„Este un proiect de cercetare care tinde sa arate care este locul screeningului primar HPV in raport cu clasic, Babes-Papanicolau. Vom merge in comunitatile rome, vom duce o activitate de informare si de convingere a femeilor, iar unitatea mobila se va deplasa in comunitatile rome pentru a le testa. Vom merge la femeile rome din Gilau, sunt incluse si cele din Pata Rat, repetam aventura pe care am avut-o in proiectul pilot pe care l-am avut”, a explicat Florian Nicula, coordonatorul Departamentului de Prevenire si Control al Cancerului din cadrul IOCN.
Depistarea leziunilor premaligne este cu atat mai importanta cu cat in fiecare an la Institutul Oncologic se inregistreaza mult prea multe cazuri de cancer avansate, a caror rata de supravietuire este semnificativ mai mica decat in cazul in care sunt depistate leziunile premaligne, care se trateaza cu succes.
„Pacientul roman vine, din pacate, in stadiu avansat, care nici nu ar trebui sa existe. Sunt localizari in care putem sa prevenim acest lucru cu succes, avem exemple concrete din Tarile Nordice, Marea Britanie, unde mortalitatea a scazut enorm. Practic, noi suntem in acest moment cu incidenta si mortalitatea unde erau tarile avansate in anii 50”, a mentionat Patriciu Achimas, directorul programului.
Femeile rome, convise de liderii dincomunitate sa se testeze
Aurel Roscianu, presedintele Asociatiei Romilor din Transilvania a explicat ca liderii comunitatilor rome sunt deja implicati in program si acestia vor convinge femeile sa participe la proiectul de screening HPV:
„Suntem parteneri in acest proiect si ne vom asigura ca vom face tot ce trebuie pentru ca 2.500 de femei sa fie testate. Femeile sunt din regiunea Nord Vest, am mobilizat comunitatile si avem experienta de ani de zile. Va fi greu, dar sunt convins ca vom avea rezultatele dorite”.
Romania are cea mai mare rata de cancer de col uterin din Europa
Elisabeta Weiderpass, coordonatorul echipei de cercetare din Norvegia a atras atentia asupra faptului ca acest proiect este vital pentru Romaia, mai ales ca rata de morbiditate este una foarte ridicata in tara noastra.
„Proiectul este foarte important pentru regiunea vostra, Romania are cea mai mare rata de cancer de col uterin din Europa. Prin proiectul acesta va oferim sansa sa scada numarul de cazuri de cancer de col uterin si, desigur, sa scada si rata de morbiditate”, a marturisit Weiderpass.
Peste 200.000 de fete din Norvegia au fost vaccinate impotriva HPV
Mult controversatul si combatutul vaccin HPV nu este privit ca „baba oarba” in Norvegia. Aceasta a explciat faptul ca statul suporta costurile dozelor de vaccin, iar asistentele din scoli vaccineaza fetele cu varste cuprinse intre 10 si 12 ani.
„Cancerul de col uterin e provocat de virusul HPV, o familie mare de virusuri. HPV 16 si 18 provoaca in jur de 75% din cazurile de cancer. Momentan exista doua tipuri de vaccinuri care previn infectarea primara cu acest virus. Majoritatea persoanelor care au o viata sexuala activa sunt infectate cu virus HPV, dar cei cu un sistem imunitar puternic reusesc sa elimine infectia din organism fara tratament. In unele cazuri, pe care inca nu le putem explica, virusul duce la cancer de col uterin. Tocmai din aceasta cauza in Norvegia s-a luat decizia ca toate fetele cu varsta intre 10 si 12 ani sa fie vaccinate. Statul suporta toate cheltuielile, vaccinul se trimite in scoli si este administrat de asistente. Cele mai grave efecte adverse semnalate sunt o iritatie a pielii din zona vaccinului. De cand se deruleaza vaccinarea, intre 80 si 85% din fete au fost vaccinate si suntem foarte optimisti in acest sens. Aproape 200.000 de fete au fost vaccinate pana acum”.