Temperaturi mai ridicate cu cateva grade, seceta prelungita in timpul verii si ierni mai scurte sunt cateva dintre fenomenele care vor afecta Romania intre 2013 si 2020, potrivit „Strategiei Nationale privind schimbarile climatice”, publicata recent in Monitorul Oficial. Partiile de schi si activitatile agricole din judetul Cluj vor face fata noilor conditii doar in cazul in care se vor face investitii. Nu vor supravietui statiunile montane fara tunuri de zapada artificiala, dar nici agricultorii care nu isi achizitioneaza saminte rezistente la seceta si instalatii de irigare.
Potrivit studiului, in timpul verii, temperatura in perioada indicata va fi mai mare cu aproximativ trei grade, iar iarna cu doua grade. Zapada va dura, astfel, mult mai putin. Vor fi afectate mai ales partiile de schi de la altitudine mai joasa care, in lipsa temperaturilor scazute, vor fi nevoite sa isi monteze instalatii de zapada artificiala.
“Sectorul turistic din Romania a fost afectat de valuri de canicula in sezonul de vara, de scaderea cantitatii si reducerea persistentei zapezii in sezonul de iarna si de evenimente meteorologice extreme (Inundatii, furtunci intense etc) care au afectat infrastructura turistica, precum si motivatia turistilor de a calatori. Desi exista evaluari ale impactului de ansamblu al schimbarilor climatic asupra unor anumite zone turistice, nu exista nici o evaluare a adaunelor in intregul sector touristic. Totusi, specialistii sunt de acord ca cele mai afectate obiective turistice sunt statiunile de coasta si cele montane, specializate in sporturi de iarna”, arata cercetarea.
Administratorii partiilor clujene de schi spun ca schimbarea s-a resimtit deja puternic in ultimii 4-5 ani si i-a afectat pe cei care nu au investit in aparatura de mentinere a stratului optim de zapada.
“Fara instalatie de zapada artificiala poti face nimic cu o partie. Noi am facut deja investitii ca sa nu mai depindem atata de vreme. Avem 6 tunuri de zapada, din care 5 functionale si lucram si la o viitoare partie la Marisel. Merg la schi de multi ani si am putut constata ca nu se mentine vremea constant friguroasa pe care o cere o partie buna”, a spus Vasile Muresan, administrator al Partiei Teleschi Feleacu, cea mai apropiata de Cluj.
Achizitionarea unei instalatii de zapada artificiala nu este deloc accesibila, pretul uneia complete ajungand pana la 30.000-40.000 de euro.
Partia Teleschi de la Marisel, la care societatea lucreaza acum, va avea 3 trasee de schi, parcari si dotari dupa standardele UE, dar nu va fi pusa in functiune din acest an, ci doar din sezonul 2014-2015.
“Fara fonduri europene nerambursabile nu ai nici o sansa. Trebuie sa ne adaptam, nu putem sta la cheremul vremii. Chiar si in privinta strandurilor se fac investitii, exista piscine acoperite, spa-uri, cred ca Ungaria este un model in privinta asta”, este de parere administratorul de la Teleschi Feleacu.
La partia functionala din Marisel inca se lucreaza la instalarea primelor tunuri de zapada.
„Sper sa nu fie adevarate previziunile din strategie. In iernile astea s-a putut schia atat cat ne-a dat Dumnezeu zapada, cateva weekenduri in fiecare sezon”, a spus Ion Gabriel Pop, managerul partiei din Marisel.
Pana la inagurarea sezonului, partia ar trebui sa aiba 4 tunuri de zapada si iluminat nocturn. Investitia este una privata si se ridica la 70.000 de euro.
“Valurile de caldura, vremea excesiv de ploioasa si/sau rece, vor face zonele turistice din Romania mai putin atragatoare pentru vizitatori. Aceste evenimente extreme vor avea, de asemenea, un impact negativ asupra sanatatii turistilor, indiferent de destinatia lor”, avertizeaza cercetarea.
Specialistii mai atrag atentia asupra pericolului pe care schimbarea il va aduce pentru zonele impadurite. Lacurile terapeutice ar putea seca in contextul fenomenului de incalzire globala, ducand la pierderi pentru statiunile balneare si turismul terapeutic.
Un alt sector care va fi afectat de schimbarile climei este cel agricol. Vor fi temeraturi mai mari iarna, dar si in timpul verii mai ales in sudul tarii. Vor fi afectate si zonele urbane, din cauza densitatii mari a constructiilor. La Cluj, seceta a afectat culturile agricole in ultimele veri.
Specialistii avertizeaza ca vor urma precipitatii mai mari care vor cadea in perioade scurte de timp si pe suprafete reduse, ceea ce va duce la inundatii mai dese. Vor fi si perioade mai lungi de seceta, fenomen care va duce la scaderea resurselor de apa, pericol de incendii in paduri, pierderea biodiversitatii, degradarea solului si a ecosistemelor si, implicit, la desertificare.
„Chiar daca exista posibilitatea ca regimul precipitatiilor sa nu se schimbe semnificativ in anotimpul de iarna, cu exceptia unei usoare cresteri in nord-vestul tarii si usoare scaderi in sud-vest, se preconizeaza o scadere generala a precipitatiilor in anotimpul de vara de pana la 40%, mai ales in sudul si sud-estul tarii. Rata zilnica medie a precipitatiilor pentru Romania se va reduce cu circa 20%”, precizeaza strategia.
“Noi nu avem inca o cultura a irigatiilor. Avem 5.000 de teren irigat in judet, inca 1.000 de hectare in zona Somesului care se iriga partial, cu aspersoarele din rau. Nu avem irigatii in zona colinara din Cluj, de pilda, iar suprafata agricola a judetului are specific majoritar colinar”, descrie situatia irigatiilor Iuliu Suatean, sef de serviciu in Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Cluj.
Solutia propusa de specialist este in primul rand achizitionarea de catre agricultori a semintelor de plante rezistente la seceta, cum sunt cele create in cadrul Statiunii de Cercetare de la Turda.
“Anul trecut, cand seceta era si mai mare, culturile de paioase de la Turda, crescute din seminte de la statiune, s-au comportat foarte bine, recolta a fost ca intr-un an normal. Trebuie sa ne adaptam, sa achizitionam soiuri care rezista la schimbarile climatice”, a recomandat Suatean.
Strategia Nationala asupra Schimbarilor Climatice 2013-2020 a fost aprobata de Guvern in data de 25 iulie 2013 si are in vedere politica Uniunii Europene in domeniul schimbarilor climatice si documentele relevante elaborate la nivel european.