Din oras

ȘAPTE MILIOANE PENTRU angajarea unui proiectant care să pregătească pista velo de 75 de kilometri de-a lungul Someșului

Parctic se dau ăapte milioane de lei pentru un studiu de fezabilitate, sau cam așa ceva în vederea pregătirii ”coridorului de mobilitate velo” de 75 de kilometri dintre Cluj-Napoca, Gilău, Florești și Apahida. Primarii au semnat că au intenții politice corecte (i se zice ”protocol de colaborare” și, după cum s-a mai demonstrat, are valoare hârtiei pe care s-a semnat), acum se scot banii pentru o licitație pentru a angaja un proiectant care să pregătească pista. Adică să o traseze pe hârtie, eventual să facă niște ridicări topo, ceva, acolo, cât de 7 milioane de lei care vor fi cheltuiți acum, să mai avem niște hârtii prin sertare.

Primăria Cluj-Napoca a scos la licitație serviciile de elaborare a documentației de urbanism, a studiului de fezabilitate, a expertizei tehnice și a detaliilor tehnice pentru obținerea autorizației de construire, în cadrul unui contract estimat la peste 7 milioane lei. Potrivit temei de proiectare, administrația locală cere un traseu sigur, atractiv, integrat în perisaj, cu puncte de repaos și prin ajutor, dar și unul conectat la sistemul de transport public și la cel feroviar.

Contractul „Servicii de de elaborare PUZ, expertiză tehnică, SF, studii specifice și DTAC pentru amenajarea coridor de mobilitate urbană durabilă (pietonal și velo) de-a lungul Someșului Mic” a fost scos la licitație luna aceasta. Data limită de depunere a ofertelor este 14 iunie. Contractul este estimat la 7.050.000 lei și un termen de un an și jumătate. Criteriul de atribuire este cea mai avantajosă ofertă din punct de vedere economic, prețul ofertei contând doar în proporție de 35%. Se punctează experiența experților cheie din echipa de proiectare (48%) dar și performanțele din echipa de proiectare (expertul cheie trebuie să fi obținut un premiu în cadrul unui concurs de soluții).

Ofertanții trebuie să facă dovada că au prestat servicii similare prevăzute în caietul de sarcini (servicii de proiectare PUZ/ SF/ DALI/ DTAC/ proiect tehnic/ revizuire PT (oricare dintre aceste faze) pentru domeniile infrastructură rutieră, sistem de iluminat, amenajare zone pietonale, parcuri/ spații verzi, duse la bun sfârșitîn ultimii 3 ani, în valaorea cumulată de minim 1 milion de lei.  Cerința minimă se va îndeplini la nivelul a maxim 5 contracte.

Mno, suntem curioși ce firmă are până în 5 contracte (maxim) de proiectare piste de biciclete. Că cu un singur contract de piste pentru biciclete frumos vopsite în verde și care pornesc de niciunde, pentru a se termina nicăieri, parcă am mai auzit la Cluj-Napoca.

De restul banilor, serviți bla-bla-bla din caietul de sarcini:

Proiectul are următoarea suită de cerințe, care trebuie îndeplinite prin documentațiile cerute în caietul de sarcini:
1. Circuitele tematice istorice, arheologice, faunistice, floristice, culinare etc. propuse trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
Siguranța circuitelor tematice propuse:
Circulația bicicletelor trebuie să fie separată clar de circulația pietonilor și de cea a autovehiculelor. De asemenea, ea trebuie să fie semnalizată
corespunzător și clar.
Traficul motorizat trebuie să fie limitat.
Punctele de conflict între diferitele tipuri de trafic trebuie să fie minime.
Soluția de iluminat propusă trebuie să evite poluarea luminoasă.
Atractivitatea lor:
Circuitele trebuie integrate armonios în peisaje.
Mobilarea trebuie rezolvată unitar pentru toate traseele propuse. Soluțiile propuse pot varia însă suficient, încât fiecare tip de traseu să aibă o
personalitate proprie, în funcție de tematica lui.
Fiecare circuit propus trebuie să aibă o tematică clară și lesne de înțeles.
Mai mult, circuitele trebuie să poată fi combinate în suite tematice coerente.
Circuitele propuse trebuie să cuprindă cât mai multe obiective de interes, fără a-și pierde însă din coerență.
Accesibilitatea și confortul circuitelor tematice:
Circuitele propuse trebuie să fie ușor accesibile, atât pentru pietoni, cât și pentru bicicliști.
De asemenea, ele trebuie să cuprindă puncte de odihnă, amplasate la intervale care să asigure parcurgerea lor în tihnă.
Obiectivele de interes trebuie să fie accesibile pentru persoanele cu dizabilități.
Conservarea obiectivelor protejate:
Obiectivele nu trebuie poluate vizual.
Cerințele de protecție specifice fiecărui tip de obiectiv în parte trebuie respectate.
Turismul excesiv trebuie evitat în zona obiectivelor protejate.
2. Catalogul tipologic al traseelor de sport și de agrement propuse trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
Siguranța traseelor de sport și de agrement propuse:
Accesul motorizat pe traseele sportive și pe cele de agrement trebuie evitat.
Zonele care au un grad ridicat de dificultate trebuie semnalizate clar, el trebuind însoțite și de puncte de supraveghere.
Traseele propuse trebuie să cuprindă puncte de prim ajutor în punctele lor cheie.
Vehiculele de intervenție trebuie să aibă un acces facil la traseele propuse.
Acolo unde este necesar, traseele trebuie să fie dotate cu adăposturi pentru vreme rea.
Atractivitatea lor:
Dotările și amenajările sportive trebuie să se integreze în peisaj.
Ori de câte ori este posibil, elementele existente de peisaj trebuie valorificate.
Traseele propuse nu trebuie să fie poluate luminos.
Accesibilitatea și confortul traseelor de sport și de agrement propuse:
Traseele propuse trebuie să fie legate la stațiile de transport în comun în punctele lor cheie, inclusiv în apropierea capetelor.
De asemenea, ele trebuie însoțite de parcări, în apropierea capetelor, fără însă ca parcările să afecteze negativ peisajele.
Diversitatea activităților sportive și a celor de agrement:
Traseele propuse trebuie să permită cât mai multe activități sportive și de agrement.
Traseele care oferă alternative sportive și de agrement pe tot parcursul anului trebuie să aibă prioritate.
De asemenea, traseele dedicate cât mai multor grupe de vârstă trebuie să aibă și ele prioritate.
Similar, traseele care au cele mai variate grade de dificultate trebuie să primească și ele prioritate.
Traseele principale propuse trebuie să fie amenajate și dotate atât pentru sportul de masă, cât și pentru cel de performanță.
3. Zonele de acces la transportul metropolitan pe cale ferată trebuie să îndeplinească următoarele funcțiuni:
O pre-semnalizare și o semnalizare clară a zonelor de acces pe traseele propuse, din direcțiile principale de deplasare.
Zone de staționare și a celor de așteptare marcate clar și semnalizate corespunzător, pentru îmbarcarea cu mijloacele de transport nemotorizate
(trotinete, biciclete etc.).
Fluxuri coerente și ergonomice de informații și de operațiuni dedicate îmbarcărilor și debarcărilor, proiectate în funcție de tipul utilizatorilor care
tranzitează punctele de acces la sistemul de transport metropolitan (pietoni, bicicliști, persoane cu dizabilități etc.).
Informații clare și intuitive despre legăturile între punctele de acces la sistemul de transport metropolitan și ariile de interes din Zona Metropolitană Cluj și din Județul Cluj.
Informații clare despre sistemul de taxare, precum și posibilități simple și intuitive de cumpărare a tichetelor de transport, atât pentru cele digitale, cât și pentru cele imprimate.
Treceri sigure peste traseul sistemului de transport metropolitan, atât la nivel, cât și subterane sau supraterane, acolo unde este nevoie.
Parcări ergonomice și sigure pentru biciclete, care să poată fi extinse modular, odată cu creșterea cererii pentru ele.
Zone de așteptare sigure, interesante și prietenoase cu copiii și cu familiile.
4. Punctele de informare și de repaos, aflate pe traseul de sport și de agrement propus trebuie să fie modulare, astfel încât dotările lor să poată varia, în funcție de poziția lor pe traseu. Astfel, dotările punctului de informare trebuie să cuprindă, în varianta lor extinsă, următoarea suită minimală de spații:
Un spațiu pentru odihnă, care poate conține, eventual, și un spațiu pentru dormit, în caz de nevoie,
Un spațiu pentru mâncat,
Un spațiu pentru adăpostirea bicicletelor,
Un spațiu pentru repararea bicicletelor,
Un loc pentru depozitarea selectivă a deșeurilor,
O toaletă,
O cișmea.
De asemenea, spațiile interioare trebuie să aibă posibilitatea de a fi încălzite, astfel încât turiștii să aibă confortul termic necesar în zilele friguroase.