In vizor

Săpăturile de la Periprava, cimitirul deținuților politici, au fost reluate. Conducerea numită politic la IICCMER nu a reușit să oprească descoperirea victimelor Securității

Ziar de Cluj a prezentat pe larg situația arheologului Gheorghe Petrov și a istoricului Marius Oprea, cei doi fiind forțați de noua conducere a Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. În ianuarie la cârma Institutului a fost numită Alexandra Toader, cea care șia- făcut un scop din a îndepărta oamenii care au adus prestigiu acestei instituții prin descoperirile arheologice făcute. Ei au reușit să descopere locul în care Securitatea a îngropat deținuții politici și au reușit să le ofere urmașilor șansa de a-i îngropa creștinește. Se pare însă că această activitatea fie a deranjat, fie nu a mai reprezentat interes pentru IICCMER, astfel că Marius Oprea, cel care a înființat institutul și Gheorghe Petrov, cel care a coordonat majoritatea săpăturilor arhologice au fost nevoiți să continue pe cont propriu. 

”Cu toate greutăţile şi piedicile puse de Alexandra Toader pentru a sista investigaţiile în vederea descoperirii osemintelor victimelor regimului comunist, activitate definitorie cîndva a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care acum fosta consileră de la Cotroceni îl conduce, am reuşit, nu fără efort, dar cu sprijinul pe care l-am avut dintodeauna din partea foştilor deţinuţi politici şi al celor care-i respectă, să reluăm căutarea camarazilor lor ucişi în temniţe. Acţiunea de sabotare a căutării victimelor regimului comunist a avut punctul final pe 10 iulie a.c. Atunci a fost ultima zi de lucru a prietenului meu Gheorghe Petrov, la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. La mijlocul lunii ianuarie, eu părăseam IICCMER, pe care l-am fondat în 2005 şi în cadrul căruia am iniţiat şi coordonat programul naţional de arheologie a victimelor comunismului. Am fost scos din Institut în urma unei ordonanţe a Guvernului, care stista toate detaşările de la ”privat” la stat. Mi s-a spus, mai întîi, clar că nu voi fi reangajat, apoi, tocmai în ”joia neagră” din Săptămîna Mare a Paştilor am fost somat să mă prezint la sediul IICCMER, cu toată ”starea de urgenţă” decretată de Guvern (în subordinea căruia este Institutul), ca să-mi evacuez biroul, înţesat de piese adunate de-a lungul timpului, în vederea unui viitor (şi din ce în ce mai iluzoriu) Muzeu al Comunismului”, explică istoricul Marius Oprea pentru mediafax.ro

Citește și:

Conducerea numită POLITIC la IICCMER le RĂPEȘTE urmașilor victimelor SECURITĂȚII șansa să își îngroape rudele

Asociația Foștilor Deținuți Politici prin președintele Octav Bjoza a încercat să aibă o discuție cu Alexandra Toader însă s-au lovit și ei de același dezinteres. Niciun argument adus de aceștia nu a reușit să schimbe poziția conducerii vizavi de arheologii îndepărtați de la Institut. 

Principalele solicitări ale Asociației Foștilor Deținuți Politici au vizat readucerea în Institut a lui Marius Oprea și Gheorghe Petrov, cei care au inițiat și derulat activitățile de exhumare a victimelor securității. De asemenea, se cere readucerea istoricilor CLARA MAREȘ și ALIN MUREȘAN, au părăsit instituția după 14 ani, simțindu-se obligați să-și dea demisia. Asociația Foștilor Deținuți Politici din România menționează că întâlnirile față în față s-au dovedit a fi inutile. 

Citește și:

Asociația Foștilor Deținuți Politici ia apărarea cercetătorilor OBLIGAȚI să plece de la IICCMER. Conducerea numită politic a compromis activitățile de exhumare a victimelor securității

Cu sprijinul Asociației Foștilor DeținuțI Politici Marius Oprea și Gheorghe Petrov au reușit să reia săpăturile arheologice de la Periprava și să descopere alte victime ale Securității. 

”E vorba de morţi cu gura plină de pămînt, a căror rugă mie-mi stăruie în auz, din ziua-n care l-am găsit pe primul dintre ei: ”puneţi-ne o cruce, aprindeţi-ne o lumînare”. Cu aceste gînduri în minte, am avut mai multe discuţii cu Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, al cărui membru de onoare sînt. Domnul Bjoza, cu care, ca braşovean, sînt în relaţii foarte apropiate de cînd ne-am cunoscut, la începutul anilor ‘90 a încercat să facă, inclusiv în calitatea sa de subsecretar de stat în guvernul Orban tot ceea ce era omeneşte posibil pentru ca acţiunea de investigare arheologică în căutarea victimelor comunismului să nu fie scoasă, practic, de pe agenda IICCMER. I s-au făcutpromisiuni formale, tocmai în vreme ce se pregătea, în detaliu, ”debarasarea”de Gheorghe Petrov. Dezamăgit, domnul Bjoza şi-a consultat colegii din conducerea Asociaţiei şi, de comun accord, au anunţat, cu trei săptămîni în urmă, că foştii deţinuţi politici reprezentaţi de AFDPR întrerup orice legătură şi colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. Ceea ce m-a îngrijorat însă a fost perspectiva de a nu mai putea continua cercetările. Ca urmare, sprijinul AFDPR a venit şi altfel. Eu şi întreaga echipă de arheologi coordonată de Petrov (Horaţiu Groza de la Muzeul din Turda, Paul Scrobotă de la Muzeul din Aiud şi Gabriel Ristoiu, directorul Muzeului Unirii din Alba Iulia) am încheiat un protocol de colaborare, ca arheologi atestaţi şi înscrişi în Registrul Naţional al Arheologilor şi Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, căreia i-am oferit expertiza noastră. AFDPR are, ca Asociaţie, inclusiv scopul de a descoperi victimele represiunii comuniste. Iar noi îi ajutăm să o facă”, potrivit lui Oprea.

Desigur însă că nu acest a fost singurul inconvenient, mai exista și problema financiară. Niciunul dintre cei care și-au dedicat viața descoperirii victimelor Securității nu au resursele necesare să acopere cheltuielile pentru aceste săpături arheologice. Însă ei au primit sprijinul lui Leontin Iuhas, fiul doamnei Doina Cornea şi preşedintele Fundaţiei care-i poartă numele şi prin intermediul lui Eugen Iordăchescu, de la firma de avocatură ”Iordăchescu şi Asociaţii” să găsim banii necesari pentru deplasarea şi săpăturile de la Periprava. Ei au fost donaţi printr-un contract de mecenat de către Asociaţia AD CARITATIS din Bistriţa, prin preşedintele ei, Vasile Moldovan.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *