Intre starea vremii si cea a sanatatii umane exista o legatura nevazuta. Fenomenul se numeste meteodependenta (dependenta de anotimp).
Caldura, frigul puternic, vantul, ploaia rece, lumina insuficienta sau in exces sunt principalele fenomene atmosferice care influenteaza sanatatea omului. In functie de varsta, de starea de sanatate, de sensibilitatea individuala fiecare dintre noi reactioneaza diferit la modificarile meteo de peste an.
Iarna nu face exceptie si ne influenteaza starea de sanatate. Temperaturile scazute, umezeala, frigul si ceata, elemente caracteristice sezonului rece, au un rol important in aparitia, intretinerea sau evolutia multor boli, in mod deosebit cele ale inimii si ale plamanilor. Bolnavii trebuie sa acorde o atentie deosebita pentru a evita complicatiile.
Cum reactioneaza organismul la frig
Frigul, ceata si curentii de aer cu umiditate crescuta determina o racire rapida a organismului, iar acesta raspunde prin mecanisme de adaptare care incearca sa micsoreze pierderile de caldura. Parti ale corpului, capul sau gatul, precum si mainile si picioarele, se racesc mai repede, deoarece sangele ajuns la extremitati se afla la capat de parcurs. Daca nu sunt acoperite, fireste ca apare un schimb imediat intre aerul exterior si vasele sangvine subcutanate, care genereaza o pierdere de caldura.
Cei mai sensibili raman copiii mici, al caror mecanism termoregulator nu este bine dezvoltat. Mai putin afectate sunt persoanele supraponderale. Sensibilitate deosebita o au si varstnicii sau cei care sufera de etilism acut, intrucat alcoolul determina o vasodilatatie care impiedica incalzirea organismului.
Aerul rece influenteaza si sistemul respirator; cand inhalam aer rece si uscat, mucoasele gatului sunt fortate, ceea ce poate favoriza patrunderea microbilor. Apoi, la nivelul bronhiilor se poate declansa o criza pentru astmatici. Si vantul poate crea probleme de respiratie in momentul rafalelor puternice, vitregind organismul de cantitatea necesara de oxigen.
In ceea ce priveste inima, in timpul acestui proces de adaptare la rece, cresc debitul cardiac, frecventa cardiaca si de asemenea rezistenta vasculara periferica. In consecinta, valorile tensionale cresc prin expunere la frig. Mai mult, se mareste si vascozitatea sangelui, ceea ce determina o crestere a activitatii muschiului inimii, de unde si sporirea necesarului de oxigen si substante nutritive, utile activitatii muschiului inimii.
Principalele afectiuni cardiovasculare influentate de expunerea la frig sunt: hipertensiunea arteriala, manifestarile bolilor ischemice cardiace: angina pectorala, infarctul miocardic, insuficienta cardiaca.
Masuri de precautie
Iarna reprezinta un stres pentru bolnavii cardiaci si pulmonari, nu numai prin pericolul contactarii infectiilor respiratorii dar si prin factorii meteorologici specifici: frigul, vantul rece, umezeala si ceata.
Pacientii cu cardiopatie ischemica nu ar trebui sa se expuna temperaturilor scazute si vantului rece. Efortul fizic in frig si vant (caratul greutatilor, spartul lemnelor, curatirea ghetii de pe trotuar sau sporturile extreme de iarna) creste necesarul de oxigen si duce astfel la aparitia crizelor de angina pectorala sau chiar a infarctului miocardic acut. In general, trebuie evitate eforturile mari si bruste, dar mersul pe jos, calm si linistit, nu ar trebui intrerupt definitiv decat in zilele geroase sau cu viscol.
Pe timpul iernii, pacientii cu boli cornice de inima sau plamani trebuie sa-si ia masuri suplimentare de precautie. Orice viroza respiratorie, si mai ales gripa, pot decompensa o insuficienta cardiaca sau acutiza o bronsita cronica, afectiuni care necesita spitalizare si interventii medicale de urgenta. O simpla tuse sau un stranut pot fi suficiente pentru contactarea unei gripe. Din acest motiv, pacientii din grupele cu risc crescut nu trebuie sa frecventeze locuri aglomerate si inchise, cum ar fi salile de spectacol sau mijloacele de transport in comun. Cei mai expusi sunt bolnavii cu boli cornice de inima si plamani, persoanele in varsta de peste 65 de ani, gravidele, copiii si cei bolnavi de diabet zaharat, anemii, cancer, insuficienta renala si depresii.
Recomandari preventive
In ceea ce priveste alimentatia pentru sezonul rece, medicii recomanda celor bolnavi de inima sa consume fructe si legume; paine integrala; proteine; sucuri naturale din morcovi, telina, spanac; ceaiuri de plante, pentru inima si diuretice: macese, coacaze negre, paducel, mure, talpa gastii, vasc, valeriana, rostopasca, ghimpe.
Nu ar trebui sa exagerati cu: carnea de porc, mezelurile, prajelile si condimentele, fainoasele, dulciurile rafinate; nici cu ouale, doar doua pe saptamana, fierte moi sau ochiuri in apa. Mancati echilibrat evitand excesul de sare, alcool si suplimentati-va dieta cu alimente antioxidante bogate in aport de vitamina C, E, zinc, seleniu, magneziu, caroteni, acizi grasi polinesaturati: omega 3, 6, 9 continuti in cantitate mare in uleiul de peste, coenzima Q10.
Medicul cardiolog va mai recomanda: sa respectati tratamentul medicamentos indicat; sa aveti mereu in buzunar o doza suplimentara de nitroglicerina pentru situatiile de urgenta si sa efectuati vaccinarile pentru prevenirea afectiunilor respiratorii specifice sezonului rece care se pot complica cu agravarea unei boli cardiace.
De asemenea, nu treceti brusc de la caldura din casa la frigul de afara, ci progresiv, pentru a facilita adaptarea organismului; alegeti momentele zilei si zilele mai putin friguroase pentru deplasari sau plimbari; evitati eforturile fizice, mersul pe teren alunecos care cresc nevoile de oxigen ale inimii; evitati aglomeratiile si imbracamintea greoaie si incomoda.
.ro
Foto: allaboutyou.com