Analiza

Românii scapă de recesiune, dar nu și de prețurile mari. Ce ne așteaptă în 2024, prognoza unor economiști de la UBB

Economia României ar putea marca în acest an o creștere economică timidă, dar peste cea din 2023, însă inflația și deficitul vor continua să ne dea bătăi de cap. Aceasta este prognoza unei echipe de profesori ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.

Echipa de specialiști ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor, vine cu câteva vești bune și altele mai puțin bune, în prognoza pentru 2024. Cunoscuți pentru acuratețea predicțiilor, clujenii au fost remarcați în trecut și de BBC pentru rezultatele lor.

Într-o discuție cu „Adevărul”, prodecanul Levente Szasz pornește de la ideea că în 2024 ar trebui să ne așteptăm la o creștere a PIB-ului României, creștere care se va baza pe creșterea consumului, dar și la un deficit încă mult prea ridicat. În opinia lui Szasz și a colegilor săi, creșterea veniturilor reale disponibile deschide calea pentru o reaccelerare modestă a creșterii PIB (la 3%).

De unde pornim?

Economiștii clujeni amintesc că în 2023 economia României a încetinit serios, chiar dacă a rămas în continuare pe creștere.

„Încetinirea semnificativă a creșterii economice provine în mare parte din scăderea cererii domestice și a celei externe, după ce gospodăriile din România au devenit mult mai prudente în privința consumului, amintesc autorii. În plus, economia Zonei Euro, principalul partener comercial, a avut, de asemenea, doar o creștere modestă”, se menționează în studiul economiștilor clujeni.

Clujenii anticipează o ușoară accelerare a creșterii Produsului Intern Brut al României, până la aproximativ 3% în acest an, față de 1,4% în perioada T1-T3 2023.

O primă veste proastă este că România nu va scăpa nici în acest an de deficitul bugetar mare, în pofida măsurilor dure luate de Guvernul României. Se preconizează că deficitul bugetar va rămâne la un nivel ridicat, sugerând că vor fi necesare, cel mai probabil după alegeri, măsuri suplimentare de consolidare pentru a asigura o situație sănătoasă în finanțele publice pe termen mediu și lung, este una dintre concluziile studiului.

Același lucru se poate spune și despre inflație. Departe de a ajunge la valorile dinaintea pandemiei, inflația va continua să-i chinuie pe români și să ducă la scumpiri importante. Față de anul 2023, când în decembrie inflația a ajuns undeva în jur de 6%, este de așteptat să coboare cu doar un procent, dar și asta pe final de an.

Și asta nu e tot: „Inflația va avea o creștere temporară la începutul anului, din cauza măsurilor fiscale de creștere de impozite și taxe, introduse de guvern, după care inflația va reintra pe o pantă descendentă, dar lentă, ajungândm conform calculelor noastrem la 5,0% până la finalul anului”, adaugă Levente Szasz.

La final, prodecanul facultății clujene sintetizează totul, într-o singură frază. „Aș zice, putem să avem un optimism moderat, dar să ținem cont de riscurile economice care ne vor afecta cu siguranță”, încheie Levente Szasz.