O Hotarare de Guvern postata pe site-ul Ministerului Economiei anunta inceperea in curand a exploatarii minelor de uraniu din judetul Neamt. Decizia vine in plin sezon de proteste impotriva exploatarii cu cianura de la Rosia Montana, insa nu a fost intampinata de vreo reactie a societatii civile, desi impactul uraniului asupra sanatatii populatiei din zonele in care se extrage este devastator.
Proiectul se refera la exploatarea zacamantului de uraniu de la Primatar 1, Primatar 2, Bradu, Prisecani si Zona 3, toate in localitatea Grinties, judetul Neamt. Potrivit documentului, masura are la baza faptul ca zacamantul de la Crucea, singurul din care se mai extrage uraniu in Romania, este aproape epuizat. Lucrarile vor avea finantare de la Compania Nationala a Uraniului, precum si de la Departamentul pentru Energie al Ministerului Economiei. Justificarea initiatorilor proiectului tine de tendintele pe plan mondial de a se folosi centrale nucleare bazate inclusiv pe uraniu.
“Sursa de combustibil este intrinsec fundamentala pentru sustenabilitatea oricarui sistem energetic. Astfel, pana in anul 2020 si ulterior, sursele de uraniu disponibile nu vor acoperi integral cererea iar preturile vor creste constant. Argumentele specialistilor se bazeaza pe planurile de dezvoltare a noi unitati nucleare (558 în diverse faze in intreaga lume, respectiv in constructie, planificate sau propuse). Previziunile referitoare la constructia de centrale nucleare arata ca cererea de uraniu va creste de 4 ori in urmatorii 10 ani, pana la circa 112.000 tone octoxid de uraniu in 2020. Actualele surse de uraniu nu pot satisface un astfel de consum, motiv pentru care este nevoie de surse noi” se explica în nota de fundamentare a proiectului.
Suma necesara dezvoltarii exploatarii de uraniu de la Grinties este de 407,3 milioane de lei. Avizele pentru inceperea lucrarilor au fost deja emise.
Potrivit specialistilor care au realizat proiectul, cererea de uraniu va creste de 4 ori in urmatorul deceniu, ajungand la 112.000 tone de octoxid de uraniu in 2020.
“In acest context global, in sedinta Guvernului din data de 05.05.2010 a fost aprobat Memorandumul cu tema: Asigurarea de catre Compania Nationala a Uraniului S.A. a materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear pentru unitatile 1 – 4 Cernavoda”, precizeaza documentul.
Decizia guvernantilor are la baza planurile de a se mai construi inca doua reactoare nucleare la Cernavoda. Zacamantul va fi valorificat in noua ani, conform proiectului. Compania supune dezbaterii publice si un raport privind impactul de mediu al unei uzine de preparare a minereului uranifer in Feldioara, judetul Brasov.
Problema cianurii de la Rosia Montana este exagerata in aceste zile, potrivit inginerului Ioan Bud, profesor la Facultatea de Resurse Minerale din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), Centrul Universitar Nord din Baia Mare, directorul departamentului de Resurse, Geodezie si Mediu. Specialistul a scris o carte despre industria miniera si a participat la un studiu al accidentului minier cu cianuri din Baia Mare din anul 2000.
“Cand se intampla un accident, mai ales unul minier si de asemenea dimensiuni ca acela, e necesar sa urmeze un proces in urma caruia sa se indice clar vinovatul. In lipsa acestuia, lumea speculeaza si asa s-a ajuns si la mistificile privind cianurile de la Rosia Montana. Moartea pestilor de dupa accidentul de la Baia Mare nu a fost de la cianura”, precizeaza Bud.
Si exploatarea uraniului, si cea a aurului prin metoda cianurarii pot fi periculoase doar daca nu se respecta standardele de productie, potrivit specialistului.
“Ar fi rau daca s-ar exploata dupa vechile metode, daca nu respecti regulile actuale, dar si mai rau ar fi sa nu se mai faca nimic in minerit. Le spun mereu studentilor mei ca cei care nu risca nimic, risca totul. Inchiderea minelor s-a facut intr-o bataie de joc incredibila. Ma irita sa vad ce se spune prin mass-media despre Rosia Montana. Cea mai mare cantitate de cianura care ne afecteaza vine de la gazele de esapament si sarea care se presara iarna pe drumuri. In SUA si Canada, unde se foloseste cianura in minerit, au murit de la aceasta 10 oameni intr-o suta de ani, dar ei s-au sinucis. In rest, nici un deces de la cianura. E nevoie de mai multa informare”, atrage atentia specialistul.
Datorita exploatarii de la Crucea, valorile radioactivitatii in 2012 masurate la probele de sol prelevate in zona locuita au fost triple fata de valorile medii anuale masurate in municipiul Suceava. Valori considerabil mai mari de radioactivitate au fost determinate si in vegetatia spontana.
Cantitatea de uraniu extrasa anual si rezervele Romaniei reprezinta informatie clasificata. La fel a fost in anii comunismului si efectul asupra sanatatii oamenilor, multe din tragedii fiind trecute sub tacere. Studiile stiintifice internationale au scos la iveala ca inhalarea prafului radioactiv, consumul apei sau alimentelor contaminate cu uraniu pot provoca o serie de boli cu mare potential letal, malformatii si leucemie, dar si impotenta sau boli psihice. Din cauza riscurilor la care se expun, cei care lucreaza in minele de uraniu se pot pensiona dupa doar 15 ani de munca.
Pe langa acestea, uraniul emite radon, un gaz se afla pe locul 2 in lume in randul cauzelor cancerului pulmonar. In urma cu cativa ani, specialistii de la Universitatea “Babes-Bolyai” au derulat un proiect care avea ca scop diminuarea radicala a expunerii la radon a locuitorilor zonei minei uranifere Baita (inchisa in 2009).
Au fost primele masuratori din România cu detector integrat si au scos la iveala ca nu solul e cel care producea concentratii mari de uraniu în locuinte, ci deseurile si rocile din mina, folosite de localnici la constructia caselor. Cercetari in acest domeniu s-au facut si inainte de ’89, însa fiind clasate ca secret de stat, cercetatorii clujeni nu au avut acces la ele. Scopul final al proiectului clujean era gasirea unor metode de eradicare a radiiatiilor din locuintele afecte, atat la cele 700 din Baita, cat si la nivel national. Chiar si in judetul Cluj, concentratia medie de radon era in 2010 cu 60% mai mare decât media pentru Romania. Masuratorile expertilor de la UBB au scos la iveala concentratii mari de radon în case din localitati ca Aruncuta, Cojocna, Corus, Campia Turzii sau Turda.
Reprezentantii Companiei Nationale a Uraniului nu au formulat o pozitie in privinta exploatarii de la Grinties pana la publicarea articolului.