Deși parlamentarii PSD se lăudau, în vară, cu legea ce ar fi trebuit să rezolve inechitățile din sistemul de pensii, prin recalcularea pensiilor pe legea 221/2018 începând cu 1 octombrie 2018, softul necesar pentru această procedură nu este încă disponibil.
Statul român este primul care încalcă prevederile legislative, chiar dacă legea privind recalcularea pensiilor este deja în vigoare.
Altfel spus, recalcularea rămâne, deocamdată, apanajul calculelor televizate, ale căror protagonist principal este ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu.
Doar că schimbările în privința sistemului unitar de pensii publice întârzie să apară. Acestea nu pot fi puse în practică din cauza softului nefuncțional. Sau inexistent.
Recalcularea pensiilor urmează să se aplice pentru aproximativ 100.000 de pensionari, în principal foşti angajaţi din minerit, siderurgie, construcţii, căi ferate şi alte domenii care s-au încadrat în grupele I şi II de muncă. Indiferent când va începe recalcularea pensiilor, cetățenii trebuie să-și primească banii care li se cuvin începând din data de 1 octombrie 2018.
Casa Județeană de Pensii Cluj, în relație cu cetățeanul clujean
Pentru a afla cum se descurcă reprezentanții Casei Județene de Pensii Cluj în privința recalculării pensiilor, reporterii Ziar de Cluj au sunat în repetate rânduri la numerele de contact afișate pe site-ul instituției.
Surpriză sau poate nu, dar nimeni dintre angajații CJP Cluj nu s-au sinchisit să răspundă apelurilor repetate.
Încercând să descifrăm misterul care planează asupra operativității cu care muncesc nevoie mare reprezentanții Casei Județene de Pensii Cluj, reporterul Ziar de Cluj a contactat Biroul pentru Relații cu Presa al Casei Naționale de Pensii din București.
Aici, alte dileme: conform uneia dintre reprezentantele acestui Birou (care nu s-a prezentat cu nume și prenume), orice răspuns privind temele de interes public sunt oferite, oficial, doar în scris.
Referitor la faptul că la cele două numere de telefon disponibile pentru relația cetățeanului clujean cu CJP Cluj nu răspunde nimeni, Biroul de Presă al instituției are un singur răspuns: apelurile sunt plasate în așteptare, iar numerele de telefon sunt foarte solicitate.
Modul de interacțiune dintre cetățean și instituția care trebuie să deservească nevoile cetățeanului anonim plătitor de taxe, este unul reprezentativ.
Dacă în raport cu presa instituțiile de stat se eschivează și se ascund după formulare electronice și alte tertipuri, ce să mai spunem despre relația cetățean-instituție?!
Și dacă ai 70 de ani, ai nevoie de o explicație de la Casa de Pensii, fie ea din Cluj ori din București, ai la dispoziție 2 soluții: fie iei lecții de IT și te adresezi în scris, fie te deplasezi până la Casa de Pensii pentru a sta la coadă, în bună tradiție ceaușistă.
În rest, situația e clară: softul informatic este, în continuare, nefuncțional. De fapt, acesta nu există deocamdată.
Din păcate, este dificil de afirmat cu certitudine ce este mai trist: faptul că recalcularea anunțată pe posturile naționale de televiziune este o poveste de adormit copiii, în condițiile în care softul nu există încă.
Ori faptul că o instituție publică, precum Casa Națională de Pensii, refuză să comunice în mod transparent cu cetățenii.
Reprezentanții acestei intituții preferă să se ascundă după formulare expediate în scris, pentru a ticlui în liniște un răspuns într-un limbaj de lemn.
De ce trebuie ca cetățeanul să aștepte un răspuns în formă scrisă, pentru a rămâne în aceeași negură a îndoielii?
De ce un răspuns în scris ar fi ”oficial”, câtă vreme un răspuns oferit de același Birou de Presă ori de Relații cu Publicul este mai puțin însemnat?
Cât de pregătiți sunt funcționarii din aceste instituții?
Să oferi un răspuns transparent nu pare să intre nici măcar în atribuțiile unui Birou de Comunicare, al unei instituții de stat.
Răspunsurile există, cu siguranță, și sunt prezentate doar la televizor.
Da, acestea figurează și în ”programul de guvernare”, program cunoscut de un singur demnitar.
sursa foto: pensiicluj.ro