Realizările administrației locale din anul 2019 au încăput în cca 150 de pagini: prima contatare pe care o putem face se referă la faptul că o bună parte din raportul de activitate al edilului clujean Emil Boc cuprinde proiecte majore, numai bune pentru a stârni controverse, iar asta întrucât acestea vor putea fi finalizate peste zeci de ani: metroul, centura metropolitană și trenul metropolitan.
Desigur, ne putem mulțumi cu iluzii, putem să ne amăgim cu orice fel de proiecții ce au menirea de a liniști orgoliul ardelenesc care dă pe dinafară.
Din păcate, o bună parte dintre reușitele enumerate de administrația locală într-un raport stufos de activitate demonstrează încă o dată preferința pentru hârtii, pentru birocrație și statistică, în detrimentul faptelor concrete, palpabile, verificabile.
Tema creșelor
În acest sens, aflăm că tema creșelor este o reușită: cum altfel, în condițiile în care deficitul în creșele clujene de stat este de peste 1000 de locuri, iar problema s-a acutizat de trei ani încoace, dar Primăria anunță o realizare fenomenală pentru anul trecut:
au fost date în folosință 90 de locuri într-o nouă locație, de pe strada Donath.
„Primăria urmărește crearea de noi creșe, respectiv extinderea celor existente, pentru mărirea numărului de locuri. Pe termen mediu, alte 180 de locuri vor fi date în folosință”, se arată în raportul nefăcutelor din anul 2019 al administrației locale.
În acest caz, ne întrebăm cum poate fi apreciată promptitudinea municipalității clujene de a răspunde unor nevoi ale comunității, unor solicitări care numără deja cel puțin 3-5 ani de zile?
În continuare, rezultatele sunt proiectate în viitor, iar părinții care nu reușesc să obțină un loc în creșele de stat organizează în fiecare vară proteste pentru soluționarea unei probleme cât se poate de serioase:
lipsa unui răspuns adecvat al Primăriei Cluj-Napoca în privința susținerii tinerelor familii și implicit a natalității.
CITEȘTE ȘI: Sute de copii rămân fără locuri în creșe în fiecare an. Primarul lucrează la scheme educaționale
Cu toate acestea, proiectul noilor creșe figurează printre „realizările” nefăcute ale anului 2019.
Poluare, calitatea aerului, noxe, ecologie și protecția mediului
În vreme ce tema poluării a devenit una prioritară în Cluj, întrucât orașul de pe Someș (plin de gunoaie) figurează printre cele mai poluate orașe conform celei mai recente hărți de monitorizare a calități aerului întocmite de New York Times.
Cluj-Napoca e campion în nedoritul top al poluării, orașul de pe Someș înregistrând o concentraţie a particulelor periculoase din aer de 1.664 µg/m3 (microgram pe metru cub) într-o oră, valoare considerată extremă.
În asemenea circumstanțe nocive, administrația Boc se limitează la a anunța realizarea Planului integrat de calitate a aerului (un fâs pe hârtie):
„Planul integrat a fost înaintat spre avizare la Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, iar după avizare va fi supus aprobării Consiliului local, urmând să fie pus în aplicare”, se arată în raportul 2019, obiective proiectate în viitor.
La pachet, aflăm că a fost întocmită și o nouă hartă a zgomotului:
un document care a costat municipalitatea 10.000 de euro, bani publici, și care stârnit nemulțumiri în ședință de dezbatere tocmai pentru că neglija zgomotul cauzat de festivalul Untold, zgomotul cauzat de trafic și alte asemenea cauze ocultate cu bună știință.
CITEȘTE ȘI: Harta ZGOMOTULUI din Cluj: Primăria studiază „avioane”, dar ignoră mașinile
Și cam atât despre poluare și zgomot. Scurt și neconvingător.
În aceeași cheie sunt enumerate drept realizări alte nefăcute, iar aici putem enumera modernizarea Podului Porțelanului și a Podului Fabricii.
Cel din urmă a fost deschis provizoriu, în scop electoral, urmând să fie din nou închis traficului în primăvara lui 2020, iar lucrările la Podul Porțelanului au fost sistate complet din cauza unui zăcământ de sare, descoperit peste noapte și care nu a fost cuprins în studiul geo plătit tot din banii publici.
Două poduri, realizate cu jumătăți de măsură, figurează astfel printre „realizările” anului 2019.
Toalete publice
Un proiect care s-a dovedit câștigător în cadrul bugetării participative din anul 2017, deci de acum 3 ani, în privința amplasării toaletelor ecologice în oraș a fost transferat de pe-un an pe altul: au fost achiziționate 4 toalete. Doar achiziționate.
Două dintre acestea au fost montate, abia în 2019, în Baza Sportivă Gheorgheni și în parcul de pe Bdul 1 Decembrie 1918.
„Pentru celelalte două toalete automate se lucrează la documnetațiile tehnice în vederea obținerii autorizației de construire”, se arată în raportul prezentat de Primărie.
La o adică, autorizațiile pentru noi construcții imobiliare se obțin mai repede decât cele pentru toalete publice.
Colectarea selectivă – un dezastru pe teren, o „realizare” pe hârtie
Probabil una dintre cele mai însemnate teme în privința protecției mediului și a ecologiei se referă la colectarea selectivă a deșeurilor, pe 4 fracții, proces care a devenit literă de lege de la 1 iulie 2019.
După cum știe fiecare clujean, acest proiect s-a dovedit a fi un eșec, iar asta întrucât firmele de salubritate Rosal Grup și Brantner Vers, cu care Primăria colaborează de 15 ani, s-au dovedit incapabile logistic și din punct de vedere al resurselor umane pentru a face față unei asemenea provocări.
Dar asta nu a reprezentat un impediment pentru administrația locală, care i-a lăsat pe clujeni cu sacii de gunoi în curte, cu tomberoanele pline de deșeuri, dar nu a ezitat să majoreze tarifele pentru serviciul de salubritate și nivelul maxim pentru amenzi.
CITEȘTE ȘI: Colectarea selectivă a gunoaielor sau eșecul administrativ al lui Emil Boc. Și-a făcut-o cu mâna sa…
Și lista nefăcutelor enumerate printre relizări poate continua: amenajarea malurilor Someșului, eșec la care și-au dat mâna și Primăria Cluj-Napoca, și Primăria Florești, figurează de asemenea drept o reușită.
CITEȘTE ȘI: Someșul gunoaielor, o rușine pentru Cluj-Napoca
Modernizarea parcurilor, într-un oraș lipsit de spații verzi, este apreciată drept o realizare a anului 2019, dar este proiectată în viitor: parcul Farmec, I.L.Caragiale, 14 Iulie etc.
Și, probabil, una dintre cele mai tari dume servite de administrație pe hârtie, negru pe alb, se referă la măsurile de decongestionare a traficului prin realizarea de noi parkinguri: situația este cât se poate de simplă. În 2019 nu a fost dat în folosință măcar un singur nou parking. Toate sunt proiectate pentru anii 2020-2021.
În schimb, Primăria a desființat peste 500 de garaje din zona Bdului Nicolae Titulescu pentru a crea locuri de parcare trasate cu creta:
„În zona străzii Nicolae Titulescu au fost desființate 506 garaje de pe domeniul public, urmând să fie amenajate 604 locuri de parcare”, arată documentul citat.
Prin urmare, noile locuri de parcare abia urmează să fie date în folosință.
Când, cum și cui, pe ce criterii, despre asta se vorbește mai puțin.
În schimb, Primăria a reușit să demoleze. La asta chiar se pricepe.
CITEȘTE ȘI: Ghicitoare de primar: câte parcări poți desena în locul garajelor demolate? Nici măcar una
Și atunci este cât se poate de rezonabil să vă întrebați ce a relizat Primăria lui Boc în 2019?
Bunăoară, slujbașii din administrație au share-uit pe Facebook toate participările primarului lor la conferințe, la emisiuni radiofonice, toate declarațiile sforăitoare în privința unor himere: metrou, tren metropolitan și centură metropolitan, taximetre zburătoare și autobuze fără șofer.
Da, și despre noua tehnologie 5 G.
Sufocat în trafic, sufocat din cauza gunoaielor și a poluării, sufocat de betoane și devenind un oraș tot mai kitschos, Clujul încearcă să mimeze tehnologizarea. Și pseudo preocuparea pentru ecologie.
sursa capturi: raportdeactivitateemilboc/primariaclujnapoca.ro