Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat marţi, pentru AGERPRES, că proiectul de lege apărut în spaţiul public privind situaţia de criză şi pregătirea unei rezerve generale în caz de război, în care să fie cuprinşi bărbaţii români între 18 şi 60 de ani, nu este de actualitate şi că ministerul pe care îl conduce va anunţa opinia publică despre proiectele sale legislative.
„Proiectul ajuns în media era o colecţie de prevederi din mai multe legi, fără expunere de motive, fără detalii. Nu este de actualitate. Era un draft, nu era pregătit pentru a intra în transparenţă. Când avem un proiect, anunţăm noi opinia publică”, a precizat Vasile Dîncu.
Una dintre prevederi s-ar referi la faptul că rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război va fi formată din toţi bărbaţii români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani.
De asemenea, potrivit unei alte prevederi, cetăţenii cu obligaţii în îndeplinirea îndatoririlor militare ar fi cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau sunt în rezervă, cei încorporabili, între 20 şi 35 de ani, precum şi bărbaţii cu vârste cuprinse între 35 şi 63 de ani.
Se pare că cineva ar fi dorit o dictatură militară a CSAT. Scandal între PNL și PSD din cauza legii care-i bagă în armată pe bărbați
Mai mulţi parlamentari din coaliţia de guvernare, atât de la PSD, cât şi de la PNL, au criticat proiectul de lege care reglementează starea de criză, pe motiv că Parlamentul este ignorat în procesul decizional, susţin surse politice pentru News.ro. “În felul acesta, Parlamentul rămâne cu rol decorativ, iar decizia se mută la CSAT. E primul pas spre dictatura militară”, argumentează sursele citate.
Aleşii sunt nemulţumiţi de faptul că proiectul de lege nu se rezumă doar la măsuri de mobilizare în condiţii de atac militar, ci se extinde şi la crize de mediu sau crize politice.
“E foarte vag proiectul de lege. Dacă avem din nou o situaţie în care nu e guvern două luni, ne putem trezi că preia conducerea acel Centru Naţional militar de comandă, aflat în subordinea CSAT. Eu înţeleg că Parlamentul nu are o cotă de încredere foarte ridicată, dar nu putem să ne batem joc de democraţie”, susţine unul dintre juriştii PSD.
Deşi Parlamentul ar fi trebuit să adopte în procedură de urgenţă proiectul legislativ, discuţiile s-au amânat pentru săptămâna viitoare.
”Proiectul trebuie rescris cap-coadă. Spre exemplu, nici măcar procedura de ridicare a stării de criză nu este detaliată în proiect. Totul se învârte în jurul CSAT”, susţin sursele citate.
Conform proiectului, situaţia de criză este definită ca fiind „situaţia în care societatea se confruntă cu mari dificultăţi generate de apariţia unuia sau mai multor incidente pe teritoriul naţional, la nivel regional sau internaţional sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituţionale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acţiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor şi revenirea la starea de normalitate”.
Situaţiile de criză cu impact asupra securităţii pi apărării naţionale sunt gestionate de MApN, în condiţiile prevăzute în proceura de coordonare a răspunsului de criză, aprobată prin hotărâre a CSAT.
Conform proiectului, cetăţenii cu obligaţii în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau serviciul militar în rezervă, cetăţenii încorporabili, recruţii, precum şi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârste între 35 şi 63 de ani.
Proiectul conţine şi prevederi referitoare la cetăţenii incorporabili şi rezerviştii care nu au domiciliul în ţară.