Din oras

Raspunsul Federatiei Fabrica de Pensule in scandalul scindarii artistilor: "Nu putem accepta monopolizarea abuziva a numelui Fabrica de Pensule"

Federatia Fabrica de Pensule a raspuns abia dupa trei zile solicitarii Ziar de Cluj, care le-a cerut punctul de vedere in privinta scandalului care a izbucnit in jurul artistilor ce ocupa spatiile de creatie de pe Henri Barbusse. Articolul „Fabrica de Pensule s-a rupt din cauza banilor. Ce profit aduce fabrica artistilor de pe Barbusse” a fost publicat de Ziar de Cluj luni, 8 februarie, iar redactia noastra a solicitat si punctul de vedere al Federatiei, insa aceasta nu a binevoit sa raspunda. 

Prezentam mai jos pozitia lor, remis astazi redactiei:

„Nu putem accepta monopolizarea abuziva a numelui Fabrica de Pensule.

Salutam aparitia a doua enitati noi in Fabrica de Pensule. Denuntam insa asumarea de catre acestea, pe ascuns, a proprietatii numelui ”Fabrica de Pensule”, pe care nu o reprezinta. Desi vorbesc public despre deschiderea pentru o utilizare comuna a numelui, intr-o notificare oficiala adresata Federatiei Fabrica de Pensule – prima entitate juridica fondata cu acest nume in anul 2009 si care in continuare reprezinta majoritatea artistilor si entitatilor din Fabrica – initiatorii FGAFP formuleaza conditii cu privire la utilizarea numelui. Pun conditii si cu privire la tipul de activitate pe care Federatia FDP sa il deruleze, de exemplu pretinzand exclusivitate asupra activitatilor din zona artelor vizuale, si evita constant sa raspunda la intrebarea cum intentioneaza sa se raporteze la galeriile si artistii vizuali care refuza sa fie asociati cu structurile create de acestia. 

Modelul de distributie a resurselor

Pentru a putea functiona, orice organizatie are nevoie de resurse. Veniturile Federatiei Fabrica de Pensule provin din finantari nerambursabile si din valorificarea in cadrul unor licitatii caritabile a unor lucrari de arta donate de catre artisti cu acest scop. 
Principiul de baza al functionarii Federatiei Fabrica de Pensule a fost de la inceput acela ca orice cooperare intre mai multi membri sau orice proiect initiat de membrii comunitatii poate fi reprezentat in mod formal de federatie  – in parteneriate, finantari, colaborari. 
In cazul proiectelor de finantare, veniturile sunt cheltuite exclusiv pentru activitatile specifice ale proiectului, asadar nu putem vorbi despre o distribuire a fondurilor intre membrii FDP. Daca este vorba despre un proiect de educatie culturala, resursele sunt cheltuite pentru organizarea cursurilor, iar beneficiarii sunt copiii sau adultii participanti. Putem vorbi doar de participarea diferentiata a membrilor in organziarea acestor activitati, lucru firesc dat fiind faptul ca nu toti artistii sau producatorii din FDP au interes in acelasi tip de activitati. 

Finantarea din partea Primariei Cluj-Napoca este utilizata pentru a sustine o serie de activitati ale tuturor colegilor din Fabrica, fondurile fiind folosite pentru a acoperi o parte din cheltuielile cu chiria si utilitatile spatiilor de creatie din fabrica si alte cheltuieli comune. Cei care se plang de lipsa de transparenta a FFDP au beneficiat de aceste fonduri in exact aceeasi masura ca orice alt membru al comunitatii, in fiecare an de cand exista o finantare de la bugetul local. 

Intre sursele cele mai importante de venituri pentru comunitate au fost cele doua licitatii care au avut loc la Paris in 2012 si 2013, in cadrul carora lucrari donate de artisti din Fabrica si alti artisti prieteni ai Fabricii au fost vandute, banii fiind directionati spre Federatia Fabrica de Pensule. Intentia acestor licitatii a fost exact aceea de a sprijini proiecte comune, artistii tineri si o serie de cheltuieli (ex. salariile persoanelor angajate pentru gestionarea activitatii curente a Fabricii) care nu pot fi sustinute din finantari publice. Fondurile din aceste licitatii sunt de 94.250 EUR (2012) si 232.900 EUR (2013) si au fost distribuite conform unei proceduri de comun agreate si indelung discutate in comunitatea Fabricii. O parte din aceste fonduri acopera inca administrarea Fabricii, iar alta a fost alocata sub forma de burse si sponsorizari, Galeria Sabot si Spatiu Intact fiind printre cei care au beneficiat de cele mai mari sume dintre toti, respectiv 15.330 EUR si 10.650 EUR.

Despre transparenta

Comunitatea a fost informata despre proiectele ce urmau a fi depuse spre finantare de Federatie, atat pe grupul de e-mail al comunitatii, cat si in sedinte si comunicari directe. Afirmatia ca membrii nu au avut acces la documentele finantarilor derulate de Federatie este falsa. in repetate randuri i-am invitat pe colegii nostri sa vina la biroul FFDP sa consulte dosarele proiectelor sau ale activitatilor administrative. Mai mult, in fiecare an a existat cel putin o adunare generala destinata raportarii activitatii pe anul precedent, in care au fost prezentate proiectele derulate, sumele atrase, sumele cheltuite si bugetul estimativ pentru anul respectiv, propuneri pentru viitor etc.  

Exemple de proiecte finantate din fonduri nerambursabile

Este important de precizat ca in Romania nu exista niciun mecanism de finantare pentru functionarea generala a unei organizatii independente. Exista doar finantare pentru proiecte, adica pentru un set de activitati specifice, incadrate intr-o perioada de timp, care contribuie la realizarea obiectivului sau a prioritatilor pe care finantatorul le defineste. 
Proiectele pentru care Federatia a solicitat finantare au fost gandite fie ca initiative ale mai multor membri, fie ca proiecte umbrela pentru intreaga comunitate. Proiectele umbrela prezinta mai multe activitati artistice din Fabrica intr-un context comun. De exemplu, in seria de evenimente ”Trei Schimburi” au loc, in acelasi timp, in diferite spatii ale Fabricii, mai multe expozitii pentru a oferi publicului un program variat, coerent si pentru a da ocazia artistilor de a-si deschide atelierele pentru public. Un astfel de proiect este ”Fabrica de arta contemporana”, finantat de Administratia Fondului Cultural National in 2012, care a constat in organizarea mai multor expozitii, inclusiv in Galeria Sabot, Galeria Baril, Spatiu Intact (Galeriile Sabot si Bazis fiind parteneri formali in organizarea proiectului). Resursele atrase acopera o parte din cheltuielile de realizare a activitatilor din proiect si activitatile de management, raportare si comunicare ale proiectului. Nici o finantare nu acopera in totalitate cheltuielile pentru activitati. 

Proiectul finantat de mecanismul financiar al Spatiului Economic European 

Proiectul ”Hotspot.art” finantat de EEA Grants, functioneaza pe acelasi principiu. Proiectul include activitati deschise tuturor membrilor care vor sa se implice – de genul ”Trei Schimburi” – si activitati specifice derulate de artisti, curatori sau organizatii membre.
Dosarul proiectului cu toate anexele a fost pus la dispozitie spre consultare. Exista comunicari in scris cu Asociatia Sabot in acest sens, comunicari in care a fost agreat momentul consultarii. A fost optiunea Dariei Dumitrescu de a veni insotita de un avocat, colegele noastre afland de prezenta avocatului la fata locului, deci nu poate fi invocat faptul ca aceasta consultare a fost obtinuta doar ”cu avocatul”. 
Aceasta consultare a fost precedata de o plangere adresata de Fundatia Intact si Asociatia Bazis unitatii din Ministerul Culturii care gestioneaza aceste fonduri. Inconsistenta si neadevarul tuturor celor zece puncte ale scrisorii acestora, prin care acuzau diverse probleme legate de proiect, au fost dovedite cu documente scrise catre Unitatea de Management a Proiectului. 

Despre acuzatiile privind utilizarea Fabricii de Pensule in scopuri politice

Acuzatiile cu privire la utilizarea Fabricii de Pensule in scopuri politice nu sunt fundamentate, atat timp cat implicarea intr-o serie de initiative cetatenesti a domnului Szakáts István, presedinte al Federatiei Fabrica de Pensule din 2015, este facuta in nume propriu. Implicarea sa in cauze incluzand Parcul Feroviarilor, Pata Rat si Rosia Montana a inceput cu multi ani in urma, in cazul unora dintre campanii chiar de dinaintea infiintarii Fabricii de Pensule, in 2009. Angajarea sa civica este cunoscuta de comunitatea Fabricii de Pensule, care a ales sa il voteze ca membru in Consiliul Director timp de cinci ani.

Precizari despre functionarea Federatiei Fabricii de Pensule

Federatia Fabrica de Pensule este o organizatie neguvernamentala si non-profit, ceea ce inseamna ca nici una dintre activitatile sale nu poate genera profit, toate veniturile fiind cheltuite pe activitati care fac obiectul de activitate al acesteia. Mai simplu spus, toate fondurile atrase sunt cheltuite pentru activitati culturale. Nu este nimic nefiresc in faptul ca veniturile dintr-un an sunt mai mari decat cheltuielile, tinand cont de faptul ca sumele care apar ca excedent in bilantul la 31 decembrie sunt angajate in activitati in urmatorul an calendaristic. 

Membrii Consiliului Director al Federatiei Fabrica de Pensule au propriile organizatii si proiecte, care reprezinta componenta esentiala a activitatii noastre profesionale. Contributia noastra la coordonarea activitatii Fabricii este facuta in timpul liber al fiecaruia si in mod exclusiv voluntar. Mai mult, organizatiile noastre au existat si au derulat cu succes proiecte internationale cu mult inainte de a fonda Fabrica de Pensule, de aceea e greu de inteles argumentul conform caruia oricare dintre noi ar fi folosit portofoliul galeriilor Sabot, Intact si Bazis pentru a-si crea un nume. Contributia fiecarui membru la renumele Fabricii nu se poate cuantifica in acest fel si nu poate constitui un motiv pentru confiscarea simbolica a valorii si identitatii acesteia.  

Ideile care au dat forma acestui spatiu de creatie, si care acum merita reafirmate, se bazeaza in primul rand pe o pluralitate a vocilor distincte din interiorul sau si pe intarirea cadrului in care discursurile critice se pot manifesta si pot intra in dialog cu o comunitate, atat a orasului si a publicului in general, cat si a lucratorilor culturali. Atentia noastra se va indrepta in continuare spre construirea pe termen lung a unui spatiu de gandire si de actiune independent, care sa sprijine productia artistica vizuala, performativa si curatoriala in spiritul interdisciplinaritatii si al colaborarii, nu al competitiei sau al ierarhiilor. 

Rarita Zbranca,
Miki Braniste, 
membre ale Consiliului Director al Federatiei Fabrica de Pensule”.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *