Creșterea infectărilor în Europa poate să devină preocupantă, dacă numărul de cazuri mai mare se cuplează și cu un număr mai mare de spitalizări sau cazuri grave, declară într-un interviu la RFI ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. El explică pe de altă parte rațiunea pentru care starea de alertă nu a mai fost prelungită, ceea ce a dus la ridicarea bruscă a tuturor restricțiilor.
Alexandru Rafila a precizat că nu Ministerul Sănătății a decis ridicarea tuturor restricțiilor, ci a fost o decizie a Guvernului de a nu mai prelungi starea de alertă.
„Noi, din punct de vedere profesional, medical, am continuat să recomandăm câteva lucruri pe care le considerăm esențiale în această perioadă, când există încă transmitere comunitară a infecției cu noul coronavirus. Chiar dacă numărul de cazuri a scăzut, observăm că totuși câteva mii de cazuri înregistrate zilnic nu sunt puține și până această transmitere comunitară nu încetează, adică îmbolnăvirea poate să se întâmple oriunde, datorită prezenței de persoane care sunt infectate, atunci în mod evident, recomandările noastre sunt în continuare aceleași, respectiv utilizarea măștii în spațiile închise și mijloacele de transport în comun, evitarea aglomerațiilor, igiena individuală”, a adăugat acesta.
„Eu am expus aceste argumente chiar cu o săptămână înainte de ridicarea stării de alertă și am propus o renunțare etapizată la aceste restricții. S-a considerat că nu mai este cazul. Nu este niciun fel de problemă, lucrurile sunt așa cum le cunoaștem cu toții. Mie îmi pare bine că ne-am reîntors la viața normală, important este să o facem cu precauție, cu responsabilitate, încât să nu punem în vreun fel în pericol sănătatea publică și să asistăm la o creștere a numărului de cazuri internate în spitale”, a subliniat ministrul.
Întrebat cine anume a recomandat eliminarea bruscă a tuturor restricțiilor, Alexandru Rafila a declarat:
„Dar nu este vorba de o recomandare a cuiva. Pur și simplu, starea de alertă se prelungește lunar prin hotărârea Guvernului României și nu a mai fost o nouă hotărâre de prelungire a stării de alertă. (…) Probabil s-a bazat pe o analiză, nu știu să vă spun mai multe detalii, dar asta este situația, ne-o asumăm cu toții și important este să avem un mesaj către populație, consistent, inclusiv prin exemplul personal, cred că și asta e foarte important pentru toți membrii Guvernului, pentru reprezentanții autorităților publice, să dea un exemplu personal de responsabilitate, să utilizeze masca în interior și cred că putem să trecem cu bine peste această perioadă, sper ca acest trend descendent să continue și numărul de cazuri din spitale să nu înceapă din nou să crească. Ăsta cred că trebuie să fie principalul lucru pentru care trebuie să lucrăm cu toții. E mai puțin semnificativă acum o analiză de natură politică, cum îmi sugerați dvs., important este să avem un răspuns favorabil în ceea ce privește sănătatea publică”.
Ministrul Sănătății a explicat în ce condiții creșterea infectărilor în Europa, observată în ultimele zile, poate fi îngrijorătoare:
„Creșterea poate să devină preocupantă, în cazul în care numărul de cazuri mai mare se cuplează și cu un număr mai mare de spitalizări sau cazuri grave. Dacă însă creșterea numărului de cazuri este doar rezultatul unor forme ușoare de boală, atunci ea nu mai reprezintă o problemă de sănătate publică.”
În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 4.854 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 2.767 mai multe decât în ziua anterioară. 595 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.
- Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 427 de persoane au fost econfirmate pozitiv.
- În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 3.587 cu 252 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 542 de persoane, cu 9 mai puțin decât în ziua anterioară.
- Dintre cei 542 de pacienți internați la ATI, 485 sunt nevaccinați.
- Din totalul pacienților internați, 226 sunt minori, 221 fiind internați în secții, cu 31 mai puțin decât în ziua anterioară și 5 la ATI, cu 3 mai mult decât în ziua anterioară.
- Până astăzi, 64.450 de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.
- În intervalul 14.03.2022 (10:00) – 15.03.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 69 decese (37 bărbați și 32 femei), dintre care 9 anterioare intervalului de referință.
- Dintre cele 69 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 2 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 6 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 7 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 20 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 33 la categoria de vârstă peste 80 de ani.
- 68 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
- Din totalul de 69 pacienți decedați, 60 au fost nevaccinați și 9 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 40-49 ani, 60-69 ani, 70-79 ani și peste 80 ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.
- În ultimele 24 de ore au fost efectuate 14.828 teste RT-PCR (8.429 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.399 la cerere) și 29.231 de teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.621.306 teste RT-PCR și 8.985.747 teste rapide antigenice.